 |
| (tumblr) |
Oricât de târziu m-aş culca şi oricât de solicitantă ar fi o zi, în tine mă odihnesc cel mai bine. În tine miroase a ulei esenţial şi e cald şi bine. Ai cotloanele minţii cu lumină odihnitoare din lampadare mari de hârtie şi gândurile îţi înoată ca peştişorii coloraţi într-un acvariu. Îţi clipoceşte starea şi plantele plutitoare pe gândurile-ascunse. Când îmi vorbeşti eşti sincer ca un pahar de vin roşu ce scoate clinchete pe-o masă de sticlă, când te ascunzi îţi tragi perdele mari de voal şi te retragi în nopţi fără lună. Ai tot interiorul sufletului tapat cu canapele roşii şi perne imense. Ai tăceri cu sunet de tuburi africane de lemn şi clipeşti precum clopoţeii de vânt chinezeşti. În tine nu visez urât niciodată, apărată de aţe brodate şi pene uşoare, indiene. Rar enervat mă priveşti ca o masca veneţiană şi-mi dai îmbrăţişări ce lasă urme negre de marcar permanent pe tapetul meu cu flori. Din tine ies rar şi-atunci miros a miez de nucă şi boabe de cafea, a lumânări parfumate şi portocale dulci. Mă întorc întotdeauna în picioarele goale să-ţi simt podelele acoperite de covoare pufoase, să mă odihneşti cu muzică soft şi pisici care torc.
Te iubesc pentru că eşti exact ca acasă. Te iubesc pentru că îţi acoperi ieşirile cu draperii groase şi obloane opace şi pentru că, exact la fel ca a mea casă, eşti stăpânit de un tablou mare cu nud de femeie pictat pe catifea.
Mă odihneşti pentru că în tine am construit acasă. Şi n-am să plec chiar dacă eu încui uşa întotdeauna de două ori şi tu doar o dată.
În noaptea asta rock vechi în difuzoare, miros de prese care imprimă tricouri, zgomot de insigne capsate şi cele mai frumoase amintiri.
Don’t try to push your luck, just get out of my way
AC/DC – Back in Black
Asculta mai multe audio diverse
mie, mie, imi place finalul. spune mai mult decat tot textul.
Depinde cui?!! :P Septimia, vroiam sa-ti zic ceva… imi amintesc si-ti spun… deci mi-o venit in cap zilele astea septimia… si-am zis ca-ti spun… si-acuma am uitat ce… dar am sa-mi amintesc si-am sa revin… :)
Cu tine nu dau gres niciodata. Poti sa postezi si de 5 ori pe zi, tot o sa am ceritudinea ca imi va placea ce citesc, dinainte sa deschid blogul. Si, crede-ma ca in ultima vreme sunt din ce in ce mai mofturoasa ;)) Nu stiu cum reusesti.
Monica, ma rusinez, maaaa… gata! Tu esti fan Badea si carlin… cum sa-ti placa dulcegariile mele, frustrarile si nebunia mea??!!!
Tocmai pentru ca imi plac cei mai sus amintiti, gust si "dulcegariile" tale :)
eee,ca m-ai facut curioasa.
ma bucur ca furtuna din sufletul tau pare sa se calmeze. cel putin, eu asa o simt – spune-mi daca gresesc.
si, te inteleg: e asa bine sa gasesti in sufletul cuiva sentimentul acela unic, de "acasa", acea siguranta in care te simti asa confortabil, incat nu ai mai avea nevoie de nimic in plus. e ceea ce iti face sufletul sa dea iubire si sa imparta zambete subtile si sa zburde de fericire, de parca ar vrea sa iasa din piept.. e magic :)
blogul tau e singurul pe care nu ma lasa sufletul sa nu-l citesc, oricat de ocupata as fi. ma mustra constiinta daca nu-ti citesc fiecare postare. tine-o tot asa si fericeste-ne. pe noi toti si, mai intai, pe tine >:D<
Bianca, multumesc pentru cuvintele frumoase, multumesc pentru zambetele tale… la sfarsitul asta de saptamana s-ar putea sa fiu foarte aproape de tine :D
wooow :D anunta-ma unde, cum, cand! stii doar ca imi doresc sa ne vedem!
A doua de sus, mana stanga: absolut blast! :D