Am ales titlul ăsta pentru că nu m-am putut abține tot evenimentul să nu compar tot ce știam din Galați (de la atitudinea oamenilor și numărul, problemele, ideile și proiectele) cu tot ce vedeam acuma în Cluj (până la organizare, implicare, ajutor sau promisiuni).
Sâmbăta asta am fost la ClujBlogMeet, întâlnirea bloggerilor clujeni sau întâlnirea oamenilor din online (nu știu de ce erau așa reticenți în a se identifica drept bloggeri, în fine…) care a avut loc în cadrul evenimentului ClujNeverSleeps. Ziua a început cu cea mai ploioasă dimineață de mi s-a strâns inima cu gândul la oamenii care aveau evenimente programate în aer liber prin diverse părți ale orașului. După prânz a ieșit soarele și evenimentele s-au reluat și din ce-am văzut în poze, s-a dansat până în zori pe străzile Clujului.
No, buun. M-am dus fără să știu la ce să mă aștept. Dar mi-a plăcut tot ce s-a întâmplat. Lume multă, name taguri, freshuri de fructe și pișcoturi (de care auzisem doar în poveștile bloggerilor mari *blink*), proiecte prezentate, discuții cam pe arătură, spațiu comod și foarte frumos, femei superbe – bloggerițe (datorită, grație și mulțumită succesului blogurilor de fashion *enthusiastic clapping*) sau hostese de la Orange, socializare, glume, veselie, poze.
Când am trecut la lucruri mai serioase decât jucatul pe mesele Sensytouch și sorbitul simandicos din freshul de portocale am constatat că oamenii au aceleași probleme cu orașul lor (chiar dacă-i mai mare și mai prosper) – curățenie, promovare, îmbunătățire, evenimente mai atrăgătoare, educarea clujenilor, sprijinirea de acțiuni faine. Dacă în Galați știu că au început să se miște lucrurile (pe același traseu, asociație – pentru cadru legal și-apoi acțiuni și evenimente promovate) este datorită unui grup mic de oameni de cred că-ți încap pe degetele de la o mână, tot bloggeri, jurnaliști și fotografi, aici vedeam o sală plină (cred că eram 40 de persoane tolănite pe fotoliile puf) care voiau să se implice să crească orașul, să ducă numele orașului în lume, să sprijine, să promoveze, în condițiile în care nu sunt singurii care fac asta, Clujul e deja cunoscut și voluntari și sponsorizări pentru idei bune se găsesc repede. Am să-i susțin până la capăt că mi-a plăcut de ei toți.
Acuma să zic ce nu mi-a plăcut mie ca om pentru prima dată acolo. Deși toată lumea care vorbea era conștientă că-s mulți oameni noi în sală, nimeni nu a ținut să și dea explicații ajutătoare. S-a presupus că știm cine-s cei care vorbesc, de ce vorbesc ei și iau inițiativă, că știm despre proiectele pe care le menționează (s-a vehiculat CJX, proiect despre care am aflat ce înseamnă după ce-am ajuns acasă și-am dat search dar acolo s-a pomenit de multe ori ca și cum trebuia să știm despre el). Bineînțeles că au fost voci care se plângeau că nu-i unită comunitatea în timp ce eram la un eveniment care încerca să demonstreze că-i unită și să pornească o asociație tocmai din această idee. Un fel de ‘first world problems’.
Dar, per total, a fost destul de inspiring. Oamenii ăia se chinuie să facă ceva, au rezultate și din cauza asta primesc și sprijin de la companiile mari și iau și avânt când se-adună mai mulți și merg în aceeași direcție. Eu mă simt onorată că i-am cunoscut și că am ocazia să mă alătur lor. Mulțumiri speciale merg către Orange pentru găzduire, tratație și atmosferă super.
Pentru mai multe impresii și poze puteți citi la Oana, Psaico și Vasile Manu.
