Cu zâmbetul pe buze

Dragostea te face oarecum mai frumos. Suferinţa mai distins. Dorul doar doare fericit. Câteodată o singurătate impusă e soluţia. Prieteni noi se inventează dintr-un amestec prea bizar de molecule. Prieteni vechi şi-aproape uitaţi, apar, cerându-şi bucata promisă din mine. 
Am vizitat o mansardă nouă. Mie, în cap, mansardă mi se însoţeşte aproape obligatoriu de veche. Plină de praf şi pisici. Îmi plac oamenii care îşi construiesc mansarde noi, cu lemn, bârne pe mijloc şi pisici. Fără praf.
Posed, în posesia mea un lac de unghii numit  ‘Midnight Blue’ de la 
SinfulColors.
Ca să îmi amintesc vreodată  trebuie să spun că această duminică la mijlocul lui noiembrie e călduroasă şi luminoasă. Şi îmi aminteşte de un mijloc de decembrie când mă plimbam printr-o Veneţie pustie zâmbind la certitudinea că îţi e dor de mine. Îţi aminteşti?

3 comments on “Cu zâmbetul pe buze

  1. Monica says:

    :) Cineva mi-a spus odata ca durerea ma face mai frumoasa, cu fiecare rid sau fir de par alb. Pe atunci mi s-a parut cel mai frumos compliment posibil, pentru ca stiam ca e sincer. Mi-ai trezit amintiri placute… :)

  2. Madalina says:

    Scrii foarte frumos

  3. Liz says:

    Monica, ma bucur… cateodata concluziile astea le tragem tristi… dar iata si exceptii… :)
    Madalina, multumesc… :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 × 4 =