Despre ‘sunt bine’.
Când obişnuieşti să răspunzi ‘sunt bine’ tot timpul. Când ţii în tine şi nu spui nimic, nu te plângi şi nu pârăşti. Când oricât de rău arăţi, te simţi şi eşti, răspunzi ‘sunt bine’. Toată lumea aude răspunsul şi îngustează ochii. Şi-atunci tu te consolezi că fiecare a înţeles că de fapt nu eşti. Te consolezi că ochii îngustaţi înseamnă că şi-au dat seama că suferi. Că nu eşti bine. Că sunt acolo şi aşteaptă. Şi-apoi, dintrodată spui ‘nu-s bine deloc’. ‘Nu-s bine demult’
Şi toată lumea e şocată. Şi-atunci starea de rău se dublează. Mai bine tăceai.
Despre frig şi murdărie.
A fost frig şi murdar. Foarte frig şi foarte murdar.
Despre nefericire.
Când eşti nefericit cel mai bine îţi face frigul şi murdăria. Nu fericirea de pe chipurile celor din jur.
Despre necunoscuţi.
Un om prea vorbăreţ, cu ochi albaştri şi energie obositoare. Dar zâmbet cald şi sincer. Un om tânăr, timid şi ospitalier. Dar care creşte un şarpe. Un om frumos şi bun care face fotografii nu poze. Şi de la care păstrez pentru totdeauna îmbrăţişarea strânsă de la miezul nopţii. Mulţumesc.
Despre cunoscuţi.
Când toată lumea ajunge la punctul de a fi conştientă de nefericirea ta proprie şi personală uită că mila, compasiunea şi grija excesivă dor mai tare pentru că subliniază exact partea urâtă pe care o trăieşti. Şi-atunci fugi între necunoscuţi.
Despre tine, doar eu. Despre mine, doar tu.
Suntem bine Liz.. Cu totii.. serios. Doar simtim prea multe chestii. e ok, las ca trece.
'Las ca trece' e un fel de 'sunt bine' adica stii sigur ca va trece da' pana atunci doare ca naiba si nici nu face bine sa auzi 'las ca trece'… dar asta vrei sa auzi…
Suntem bine, Richie, stiu, suntem bine…
… Eu unul am vazut de prea multe ori oameni care nu stiu sa asculte, sau n-au rabdarea necesara. Sau… nu pot, pur si simplu. E prea mult pentru ei. De asta, cand ma intreaba cineva ce mai fac, uneori ii raspund putin sarcastic: "vrei adevarul, sau vrei sa te mint?" :)
Sa ai un an bun, si frumos, Liz :)
Sky
Daca impartasesc cuiva motivele nefercirii mele, iar respectiva persoana imi zice: 'lasa ca trece' sau, deja clasicul 'o sa fie bine', cliseele astea imi suna a indiferenta, superficialitate, nepasare. Si simt repulsie.
Cineva care incearca, macar, sa te simta si isi doreste sincer sa-ti fie de ajutor, iti spune cuvinte venite din suflet, nu automatisme. Si chiar daca nu reuseste sa te faca sa te simti mai bine, sau nu te intelege asa cum iti doresti, ii apreciezi macar intentia.
Si intentia de a reactiona bine poate fi diferita de reactia propriuzisa in fata cuiva care sufera…Poate iti propui sa-l vindeci sau sprijini dar reactia e necontrolata sau te vezi incapabil de a spune altceva decat 'las ca trece' si 'o sa fie bine'. Cateodata si 'sunt aici' mangaie…
'Sunt aici' e cu totul altceva.
Mi s-a intamplat de multe ori sa raman fara cuvinte, dar am preferat sa tac si sa imbratisez sau sa strang o mana, decat sa zic 'va fi bine' cand nici macar nu am certitudinea asta. Poate va fi chiar mai rau :) De unde sa stiu eu, ca doar nu m-am specializat in prognoza sufleteasca.
O sa fim bine, nu?
… sper… sper doar sa treaca…
Eu nu sunt bine si nici nu am cui sa spun aici….motiv pentru care ma mai vindec citindu-te! Sa te faci bine Liz…!!!!