Ca atunci când te rog frumos să fii serios și tu brusc tușești și îți dregi glasul. Ca și cum asta înseamnă să fii serios. Eu acum tușesc.
Flash. Mi-am amintit pisica de la Funky. Un bar de pe Piezișă avea la intrarea pe terasă o pisică. Cea mai pisică.
Nouă ne place să trăim independent dar unul pentru celălalt. Not clingy but belonging. Without chronic worry and fear, panic attacks and purposelessness (is this a word? care înseamnă o lipsă de ceva pe care eu tocmai am negat-o în propoziția dată? ah, from all the languages I know, english is my bestest! And logic, ofcourse). Nu provocate reciproc; că din exterior e necontrolabil. Dar trăind. Pare boem dar nu-i tot timpul. Fiecare moment de liniște, film, dragoste, calm e plătit cu agitație, probleme rezolvate, stres și ore de muncă. Fiecare ban, călătorie, cadou, grad de confort e plătit cu ore de muncă, de job, de dosare, chiar și de hobby muncit, făcut brățări, învățat și lucrat, conceput și inventat, scris și vândut. Dragostea nu vine de nicăieri (indragosteala, da.). Fericirea nu vine de nicăieri. Liniștea nu vine de nicăieri. Viața aia fără griji, cu clipiri somnoroase și înfășurări de pilote, cu dimineți târzii și nopți pasionale, cu plimbări prin parcuri și clătite la cuptor, cu friganele cu gem și declarații de dragoste se clădește.
De ce ești jumpy?
Pentru că tocmai mi-am vărsat termosul de cafea pe mine, mașina de muncă a uitat să mă ia, am întârziat, și acasă se întâmplă chestii ce nu depind de mine și pe care le rezolv eu tocmai pentru că în a mea casă, dupamiaza, primesc musafiri. Mi-ar plăcea să am încredere. N-am. Mi-ar plăcea să se simtă ce trebuie rezolvat așa cum simt eu și rezolv. Sunt obișnuită să le rezolv pe toate și să nu se gândească nimeni la nimic ce trebuie. Eram calmă până m-ai întrebat: de ce nu ești calmă?
Cine imparte viața cu mine imi ia starea de disconfort ca start in căutarea soluțiilor. Nu ca drama orientata personal.
Nu aștept. Trăiesc. Iau fiecare lucru din fiecare zi din fiecare om din fiecare întâmplare și-l trăiesc, și-l simt. Dacă îl simt bine îl prelungesc/exagerez și-l fac parte din mine (nu-l intreb, nu-l mint, nu-l neg și nu-l gonesc). Dacă nu-l simt bine m-agit, încerc să-l înțeleg și să-l rezolv. De asta am. De asta pot. E simplu tare. E simplă tare și balanța. Cât dau vs cât primesc. Și evident rezultatul. Îmi dă cu minus de prea mult timp. Un minus ce nu mă afectează-n mod deosebit. De-aceea am să tac. Nu-mi poate lipsi ceva ce n-am avut/primit.
Există oameni care nu țin pasul cu mine. Am zis. Dau dependență. Am zis. Există diferențe de nivel. Am zis. Acum sunt calmă și neapocaliptica. Doar vaguely important… Și zâmbesc.
La Madelin am învățat cum să asculți muzică pe ploaie chiar dacă nu plouă. Iar la Shannon am văzut Arrow Necklaces. Și mi-au plăcut mult.
Viața e complicată tare. Dragostea nu.
Viaţa e atât de simplă, cu tot cu agitaţia şi suspansurile. Până şi alea sunt simple. Asta dacă nu îţi doreşti neapărat o dramă.
…agitaţia şi suspansurile din ea…
Si dramele au frumusetea lor… Si drama queens îs iubibile…
dragostea e complicată rău! uneori prea…:)
viata e complicata rau.. dragostea e simpla… dragostea nu depinde de nimeni din exterior… iubesti sau nu iubesti, esti iubit sau nu esti iubit… N-ai cum sa complici sentimentul asta… e un sentiment, e complicat el in sine dar aplicat real e simplu tare si sa te indragostesti si sa iubesti si sa nu iubesti…. e greu sa traiesti fara, e greu tare sa nu te iubeasca, e greu si complicat atunci cand iubesti sa nu ti se dea voie/pace sau timp… aia ii doar viata… sentimentul e simplu…
până şi “viaţa” ar fi simplă, dacă nu ne-am chinui s-o complicăm.
tru
sau dacă nu s-ar chinui alții să ne-o complice, atunci când le-o permitem…:)
din punctul ăsta de vedere, da, dragostea e cel mai simplu lucru de pe pământ…:) reformulez atunci: consecințele sunt complicate tare…:)
… da nu ma fac eu mare?!… :)
viata e simpla dragostea e simpla consecintele sunt simple eu sunt simplu tu esti simpla universul e simplu complexitatea e simpla
misto blogul tau ca e sincer si sugereaza existenta in spatele sau a unei persoane care gandeste si simte nu neaparat in aceeasi masura dar intr-un oarecare echilibru ce echivaleaza poeticul
on topic: belonging nu inseamna unul pentru celalalt, imi suna mai mult a turma sau social vorbind a sclavie, in timp ce unul pentru celalalt inseamna coaie, de ambele parti
read you soon
Ai dreptate. Chiar e simplu tot. ne place sa spunem atunci cand nu putem face ceva ca-i “complicat”. In fine… pana si complicat suna poetic.
M-ai ametit cu echilibrul si as fi prea desteapta daca as gandi in masura in care simt. Dar de comunicat comunic sincer ce gandesc si ce simt. (Alta dovada ca nu gandesc prea mult)
Imi place mai mult cum suna “unul pentru celalalt” si “coaie de ambele parti” dar belonging a circulat in viata mea cu sensul bine punctat de tine si-anume “trib”. Nu chiar sclavie. Mai mult circle of trust.
Eu te citesc de ceva timp. .. Revino!