Right now just coffee and shampoo bubbles… no cat…

..aaa… nici nu stiu cum sa incep sa scriu… nici nu stiu daca e bine sa va las sa ma imaginati asa trista si plangand…
Azi…sau cel putin acum… plutesc intr-o stare groaznica de incertitudine… care de fapt inclina spre certitudinea nefiintei mai mult…
Dimineata incepuse frumos… si iata ca discutia reconfortanta pe care o aveam a fost intrerupta brusc de o urgenta… urgenta era pisica mea… care a ajuns inghesuita-ntro cutie la clinica veterinara… unde, iata, i s-au dat putine sanse de supravietuire….
Nu stiu la ce sa ma astept… am o sansa dintr-o mie la o veste buna… si plang si ochii imi sunt umflati si dor… simt ca pierd un cuvant din definitia mea…
aaa… ea…
Later Edit:
M-am gandit ca n-are rost sa mai scriu inca un post trist… asa ca il voi intrista pe asta un pic mai tare …
Sunt calma si nu mai plang… pe partea cealalta a strazii, in fata magazinului sunt trei copaci si cativa boscheti ce vara infloresc… acolo am ingropat-o pe Scama, o pisica alba si rea ce m-a iubit nespus… si tot acolo e si Baba, pisica ce-a trait 14 ani si a murit calm, in somn, de batranete… si-acum si Suzi, iata, ce ieri torcea necontrolat sub mangaierea domnisoarei cu unghii rosii si voce soptita….
Si o sa-mi treaca… dar acum ma uit in gol… o caut… o aud… O jumatate de pliculet wiskas… neterminat…. cateva boabe de mancare de pisici intr-o tavita… ceva ghemotoace de par pe mocheta si pe scaunele de pescuit… cat par avea pisica mea… am calcat pe-un cubulet de pesmet furat de ea azinoapte si molfait langa soba… pe husa cutterului sunt urme de pamant galben in forma labutelor ei, nu le-am sters ca mi se pareau funny… am aruncat cutia cu cravate scolare unde dormea nederanjata… Betty, cainele lup, o cauta imediat ce deschid usa… si-apoi ridica ochii intrebatori la mine… eu plang din nou… toate astea de la ora 12, astazi…
Si-i simt acut lipsa pentru ca ea era acolo cand eu plangeam din milioanele de motive stupide din care se poate plange pe lumea asta… si iata ca acum plang dupa ea si nu-i nici macar un singur om cu mine sa o planga macar de dragul meu…
Suzi era cat din catcoffeeandshampoobubbles… si nu mai e…

15 comments on “Right now just coffee and shampoo bubbles… no cat…

  1. codro says:

    ma, stii ce se zice….au 9 vieti

  2. Liz says:

    si eu inca sper… multumesc de vorba buna… in fine… pisica mea… o tin eu minte noua vieti de-acum incolo… shit… plang pe tastatura laptopului… thaks anyway codro…

  3. anielle says:

    Liz,imi doresc mult sa se faca bine pisicuta ta de care te-ai atasat atat de mult !

  4. Alice says:

    sa stii ca ti-o pot imprumuta pe sissy cand vrei…:(

  5. Cristian Ciofu says:

    :( me iz sad now :(

    dar ce a patit :(

  6. codro says:

    imi pare rau

  7. Liz says:

    alice, nu mi-o imprumuta… iubeste-o si pentru mine mai mult zilele astea… asa a fost sa fie…
    Phu… si doar pentru ca o stiam indragostita de-un motan negru… doar un motan negru ii va lua locul!
    Si gandul asta face bine…
    Va multumesc…

  8. Monkey-Claudiu says:

    imi pare foarte rau…foarte rau:(:(:(

  9. richie says:

    i feel sorry for your loss Liz. cry your tears for now and find the strength to move forward. vor mai fi si alte pisici, caini, papagali, iepuri sau hamsteri. e frustrant ca dl arhitect nu le-a setat ceasul biologic la fel ca pe-al nostru.

  10. Dina says:

    am plâns.

  11. Liz says:

    Va multumesc… o umbra de zambet am in dimineata asta… ma vindec repede… cum m-am mai vindecat… si voi imi faceti bine…
    E o mica drama ce m-a rascolit… imi trece daca a mea tristete zilele astea e inteleasa si acceptata… atat!

  12. tezeu says:

    Daca vrei ti-l pot oferi pe betano. El cere muuuulta dragoste si ofera multa caldura.

  13. Liz says:

    betano…hmmm… birmanez mare si fluffy… ce trebuie tuns din cand in cand? nu stiu… ma gandesc…

  14. Claudel says:

    she’ll be watching, you did your part now it’s her time.

  15. Raluca says:

    …..e imposibil sa nu ne regasim la un post despre pisici:) Am pierdut multe pisici, numai doua anul trecut… dar cand mai trec o data la foarte multe luni prin Piata, pe prelungirea Traian sau pe Spiridon parca, nu imi amintesc exact in acest moment, si revad acea casa… nu stiu, parca am mai intrat la un moment dat in ea:) Nice to meet u here, Lost Lady:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

twenty + nine =