Vreau să plâng. Nu pentru că dintre mine şi tine, te-a ales pe tine ci poate pentru că dintre mine şi el l-ai ales pe el.
Dejavu. Roata s-a întors. Şi la sfârşit m-ai vrut pe mine. Prea târziu. Îl alesesem pe el. Un alt el. O aceeaşi ea.
Vreau să plâng. Nu de gelozie. Doar de invidie.
Strânge-o în braţe şi pentru mine.
Strânge-l în braţe şi pentru mine.
Probabil o să plâng când o să vă strâng în braţe. Sau când pe mine n-o să mă strângă nimeni.
“n-ai idee câte gânduri sinucigaşe îi trec pe bărbaţii în faţa cărora plângi… n-ai idee…”
roata se întoarce mereu când te aştepţi mai puţin…
Cateodata ai senzatia ca se intoarce degeaba…
uneori… dar până la urmă, ajunge ea în poziţia care trebuie:P
Karma. In ultimele luni la orice eveniment special raspunsul meu a fost: karma. Ceea ce descri tu..e revoltator, eu, eu, intr-un moment de impulsivitate as turna ceva in cap ambilor protagonisti.
Si..daca ai nevoie de imbratisari, poftim, >:D< .
Hmmm, bun finalul.
Si niciodata nu mi-am definit senzatia asta. Ai facut-o tu pentru mine.
… e bizar sa-ti dea concluzia barbatul care te iubeste si pe care il iubesc femeile pe care tu le iubesti…
Asta era un final mai bun.
Nu. Ar fi fost prea sincer.
Intradevar roata se intoarce mereu si uneori doare..dar nu stii de ce INCA mai doare.
Eu ma gandeam ca roata se intoarce si cand nu mai doare deloc… cand nu mai misca nimic… primesti razbunarea senzatie cand deja nu-ti mai pasa de senzatie… roata se-ntoarce degeaba… cumva…
Daca ar fi degeaba nu cred ca ai mai simti ca s-a intors..
Trist. Dar inteleg perfect.
This is the life.
Oricum, fiecare poveste are deznodamantul sau…
Take care!