Cu geamul larg deschis ca să miroasă a ploaie

(foto)
Răcoare curată. Îmi pare rău să-ţi zic: sunt bine. Şi mi-ar plăcea să nu fiu. Pune-o pe seama nebuniei mele. Orice. Decizia, respingerea, pretenţia. Cumva, zâmbetul, îmbrăţişarea şi fericirea mea rămân pe totdeauna ale tale. Calm! Nu fug, nu plec şi nu dispar. Nu-mi stă în fire. Rămân, zâmbesc şi-mbratisez. Şi-mi caut vindecarea ce-ncep să cred că nu există. Rămân nebună.
 
 Un domn ce ieri m-a privit dur şi-acuzator, azi mi-a trimis trei bujori.
 
 Stând la birou am tălpile uscate şi îngheţate. Ar trebui s-alerg prin ploaie să mă încălzesc.
 
 Vreau să-mi îmbrăţişez tatăl, să fur una din pisicile mamei şi să-ncui uşa. Să îmi zâmbeşti cu ochii mai verzi decât de obicei, să tremuri şi să mă contagiezi. S-adorm cum fac de la o vreme, în braţele tale, pe canapea.  
 

This entry was posted in Coffee.

One comment on “Cu geamul larg deschis ca să miroasă a ploaie

  1. keltghost says:

    Ochii mai verzi ca de obicei :)
    Frumos.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

9 + fifteen =