Minivacanţă veselă şi edificatoare. Face to face cu Vama Veche. I-am zis adio scurt şi rece. Apoi cu faţa la mare i-am zis un te iubesc pentru totdeauna.
Adio pentru că marea o pot iubi şi în altă parte. N-am să vă zic de oameni răi şi urâţi sau de cei care încearcă prea mult să se integreze şi-s prea evidenţi sau de cei care nici nu au ce căuta acolo. Oamenii care nu au înţeles Vama Veche. Ei au stricat-o. I-am zis adio pentru că în 24 de ore am auzit exact 5 melodii rock şi alea la Stuf, la răsărit. Pentru că dacă Vama Veche înseamnă doar rasta, gandja, dreaduri, dnb, dubstep şi fumat, atunci eu nu o înţeleg şi nici nu-mi place. Nu înţeleg termenii, muzica, formaţiile româneşti care cântau pe scena de acolo muzica plină de gj-uri şi dj-uri, Goblin-ul plin jumate de oameni care dansau cu plăcere şi jumate zbierau şi incomodau pe ceilalţi pentru că le place ideea că dnb-ul îţi permite să ţopăi fără noimă şi ei asta făceau; dacă îi întrebai ce ascultă nu aveau habar nici că Şuie cântase până acum 10 minute sau că remixul respectiv va dura alte 20, pur şi simplu dădeau din mâini şi picioare.
M-am plimbat şi i-am zis adio în toate colţurile ei. M-am oprit fascinată de acorduri rock în mijlocul drumului şi căutam terasa pentru că acolo m-aş fi îngropat dacă era. Era doar o maşină cu geamul deschis şi fără şofer. Un om frumos s-a urcat în ea şi a plecat. Cu terasa mea.
Minivacanţa mea la mare a fost superbă pentru că m-am întâlnit cu multă lume cunoscută şi frumoasă, pentru că am cântat la foc de tabără, cu chitări şi valuri, cu sticle de bere ce se dau din mână în mână precum chitările, cu melodii cântate de zeci de voci odată şi feţe zâmbitoare luminate de flăcări, cu nisip în tenişi şi răsărit fără soare, cu shaorma împărţită cu câini mari şi blânzi şi cu Olteanca roşcată şi veselă, pe care am găsit-o într-o îmbrăţişare exact acolo unde am lăsat-o asta vară, pe plajă.
Nisipul, valul, focul de tabără, cortul, chitara, răsăritul şi rockul. Combinaţia perfectă care a dispărut din Vamă şi pe care am de gând să o inventez în altă parte.
eu iubesc marea la 2 Mai. acolo, pe plaja de nudisti, intre plaja aglomerata si zgomotoasa a textilistilor si plaja la fel de aglomerata si zgomotoasa a celor de la cort. e un loc linistit si curat si demn. sunt oameni care canta incet, se iubesc calm si contempla marea. pentru mine, Vama Veche este 2 Mai!
Suna frumos :)… insa daca as fi mers, probabil ca nu m-as fi simtit bine decat intr-un grup ca al vostru :)
ahh, ce dor imi e si mie de mare :) dar mai astept un pic si merg sa o vad.
off topic: m-am mutat pe http://lapetitejournaliste.wordpress.com :) daca vrei, pune-l pe-asta in blogroll, in locul celor 5zambete :P
te pup >:D<
De vreo doi ani nu am mai dat pe la mare… şi ştii ce mă stresează? Ştirile… Beţivanii din Vamă în sus şi în jos. Singura diferenţă dintre ei şi ăia de la Mamaia e că ăia de la Mamaia beau numa scumpeturi, dar, at the end of the day, tot praştie ajung :).
Glad you had fun :)
mdragut:)