(foto)

Mă lupt cu o migrenă insistentă. Aş trage draperiile, aş face baie fierbinte şi aş visa într-o pilotă câteva ore la frivolităţi dulci. Mi-am amintit de cineva care îmi adoră cearcănele date de migrene şi ochii umezi de la durerile astea chinuitoare de cap. Gândurile îmi scârţâie. Am o senzaţie absurdă de putere. Am o senzaţie de putere absurdă. Hai, taci şi răcoreşte-mi ochii cu buze îngheţate de ultimul frig al iernii.

Îmi răcoreşti ochii răniţi de lumina puternică a magazinului cu buze moi şi-mi mângâi tâmplele dureroase. Te-amuzi de cum conduc şi unde parchez. Îmi injectezi doze de linişte pe care să le iau cu mine în cada plină de spumă albă şi parfumată. Petrec o seară frumoasă cu o băutură fină în mână şi mă delectez cu zâmbete care de ani întregi mă vindecă. Mă retrag târziu într-un vis şi o pilotă. Mă trezesc, deschid obloanele opace şi mă plimb somnoroasă printr-o cameră plină de cadouri desfăcute şi cu miros de zahăr pudră în aer.
Trag concluzii gen: 

Îmi urăsc pisicul pentru că e antisocial. Trebuie să învăţ cum se face spuma de lapte pentru cafea. De abia aştept să îmi găteşti. Vine primăvara.