 |
| (tumblr) |
Damaged people are dangerous. They know they can survive. Găsesc acest lucru puţin înfricoşător. Dar dintr-un alt unghi, e motivant aşa.
—
Citesc şi fac brăţări. Beau cola şi mănânc prăjiturele cu nes. Citesc.
—
Nevralgie paralizantă. Am un milion de temeri şi cumva zâmbesc. În ce harababură e lumea mea! Eu bântui şi sunt bântuită cu adevărat. Nu accept să înţelegi marile libertăţi şi să te împiedici de mici obstacole. Trezeşte-te tu, şi vindecă-te. Şi speră să mai ai ce salva şi iubi.
—
Mă simt atât de plină de tine. Şi ţip în gura mare adoraţia asta stupidă. Un imens ecou al fiinţei mele mă face surdă la tot restul lumii. Faire l’amour. Impulsul momentului. Nu-i aşa că nu mă recunoşti? Mi se învârt cuvintele în frazele cărţii. Not fair.
—
Vino, sărută-mi mâna şi invită-mă la o cafea!
—
N-am avut timp să te iubesc.
In lumea mea esti un geniu! Pari a imi descrie trairile de mii de ori mai bine decat as face-o eu vreodata.
Si iti multumesc pentru blogul asta!
xoxoxo
"Un imens ecou al fiinţei mele mă face surdă la tot restul lumii." Au!
Şi ţip în gura mare adoraţia asta stupidă. Un imens ecou al fiinţei mele mă face surdă la tot restul lumii.
Aproximativ Anais Nin in traducere libera si adaptata. Mi s-a potrivit…