Octombrie

 E începutul lui octombrie. Din 2007, începutul lui octombrie, eu scriu. Despre şi pentru tine. Poate şi despre mine şi noi. Cat, coffee and shampoo bubbles. Pisică neagră ce-mi urmăreşte cursorul pe monitor, cafea răcită, ultima gură, părul strâns în prosop ud cu miros de balsam. Citesc bloguri şi n-am putere să comentez. Paradoxal lumea mă vede că sunt bine. Cică rezist. La mulţi ani, Ale! Am starea Dinei. Şi a Evergreenei. Mă pregătesc de două târguri. Mă mişc prin casă plănuind. Demult dădeam chefuri cu vin roşu şi plăci de vinil. Sau mese întinse cu pui la cuptor, vin alb şi filosofie până dimineaţă. Chestii de trecut toamna.
 
 Ne înghesuim într-un pat prea mic şi ne înfăşurăm într-o pilotă prea mare. Uscăm ghete ude la un radiator antic. Bem ceaiuri calde şi ne dăm sărutări fierbinţi cu gust de lămâie. Un film, un zâmbet, o noapte de dragoste turbată. Ne respirăm pielea şi ne minunam unul de altul.
 
 Mă lipesc uşor cu spatele de zid şi palmele apăsate pe cărămizi şi-mi pipăi fiecare pas. La capăt, după colţ, eşti tu. 

5 comments on “Octombrie

  1. Ada says:

    asa 'infinit' pare ce descrii tu aici; e greu sa cred ca pana si momentele astea trec la un moment dat …

  2. Dina says:

    Nu e bine să ai starea dinei.

    Eu cumva am starea Narcisei, uite: http://cevacenue.blogspot.com/2010/10/sur-le-risque-sur-la-sensibilite.html

    La geamurile mele se joacă porumbei. Afară se vede puțin cer. Am o pătură caldă și o cană goală de cafea. Și mai ce? Și atât.

  3. Liz says:

    Ada, infinit imi pare mie acum totul. Sentimentul, dorul…
    Dina, pe mine mine. Tot cu o patura si-o cana. Noi, doua paturi si doua cani. Vrei, vrei, vrei?

  4. Dina says:

    Vreau, vreau, vreau.
    Când unde cum?

  5. Ale says:

    Multumesc,Liz!
    *hug

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

one × five =