The next worst thing after lies and betrayals. Or the sure path leading to them.

Onestitate ocolită, aer superior cu un secret în pungă, amănunte și detalii, necomunicare. În altă parte doar frică și figuri. Fug dintr-o parte, ridic din umeri scârbită în partea cealaltă și mă refugiez în ceva și mai rău, și mai stricat, bolnav și murdar. Toată lumea presupune și acționează pe presupuneri. Toată lumea se ferește și calcă în picioare relații, iubiri și prietenii doar din precauție. Alții din invidie. Gelozie. Instinctele eșuează.

Demult și de multe ori am întrebat: de ce sunt eu la masă aici? cu tine? cu voi?

Am uitat să anunț că nu mai iert. Am alibiul perfect pentru răutăți noi născute sau independențe exagerate. E sfârșitul lumii. Nu mai funcționează confortul gândului că îmi primesc șuturi din încrederea prietenului în puterea mea de a încasa. Ha! Mnu. Cât din tine dai? Cum cui?! Mie.

Straightforward. Patru faze separate. Fără legătură între ele. Patru stiluri de panică și hai să pretindem că nu înțelegem. ‘Nu înțeleg.’ Păcat. Fiecare în parte era cel mai îndreptățit să înțeleagă. Și nu există mai clar de-atât.

Săptămâna asta au reușit să mă ‘răcească’ aproape toți din jurul meu. Apoi m-ai scos tu la un vin fiert cu bucățele de portocală în el. Și ți-ai pus starea natural pe masă. Toată. Cu frică, gând, speranțe, împlinire, fericire sau încă lipsă. Wtf? De unde atâta sinceritate? Tu ai uitat că trebuie să te ascunzi și să pretinzi? Ție nu ți-a zis nimeni că viața nu se discută așa ușor și nu se întinde pe masă între două căni de vin fiert?? Dacă trecea cineva și lua bucăți din tine?? yeah. Ca și cum asta chiar ar fi posibil… O cană de sinceritate fiartă. Faith in friendship restored.
Nu-mi plac confidențele. Îmi place sinceritatea. Confidențele trebuie să le ascund și păstrez și păzesc. Pe sinceritate pot să construiesc.
The man who can keep a secret may be wise, but he is not half as wise as the man with no secrets to keep.