Ascunde-mă.

by

(foto via richie)

     Remedii clasice dau greş. Liniştea mult dorită mă evită. Supravieţuiesc hrănindu-mi privirea cu asfalt ud şi cer închis. Câteva minute m-ai ascuns de lume cu palmele mâinilor pe faţa mea. Ştiu exact de ce sufăr. Îmi recunosc dorul, lipsa. Şi teama. Sertarele cu răspunsuri le ţin încuiate iar în buzunarul de declaraţii ţin mâna moale, obosită şi le pipăi încet şi fără să mă vadă nimeni. Simboluri mă bântuie şi nu mă lasă să fiu atentă cum se transformă primăvara-n vară. O pisică, o cafea fierbinte şi-o baie în spumă. Un cercel mic şi temut, un tatuaj, un târg, călătorie, cort şi muzică. 
 


Asculta mai multe audio Muzica

Diverse

by
 (foto)
Alternez ciudat perioade de epuizare totală cu perioade agitate şi energice. Prăpăstii ceţoase şi culmi însorite. Stări respingătoare de stat ascunsă sub o pătură cu stări nebune de cucerit lumea întreagă. Inventez activităţi ce mă calmează. Inventez motive de-a fi fericită sau de a iubi. Motive ce n-aş putea să le enunţ niciodată. Fac noduri, croşetez şi împletesc. Ca o băbuţă. Ascult Stone Sour în căşti pe drumul spre birou, dimineaţa. Cu un pahar de cafea fierbinte în mână. Trimit brăţări spre Bucureşti şi Timişoara, deocamdată. Nu reuşesc să mă odihnesc. Mă plimb nebună prin aerul curat după furtună. O aştept pe Dina. Mă întâlnesc peste tot cu pisici alintate şi mă pierd în ochii unui om ce se plimbă pe străzile altui oraş chiar dacă mă-nsoteste pe mine prin Galaţi. Lumea se-agită nervoasă şi stresata. Eu clipesc des, respir adânc şi iubesc.

We are disappearing inside

by
(foto)
 Mă agit efervescent cu scop final liniştea. Cad moale în poveşti de dragoste inventate de alţii. Mă bucură gândul că există oameni pentru care aş face orice. Mă bucură că senzaţia durează de ani de zile. Anii noştrii. 
 Buricul inelarului meu sângerează fin pe câteva taste. O zgaibă. Sau semn de bună purtare cum spune mama. 
 Oraşul e plin de amintirile noastre. Ziua de azi mi-a reînviat vara din mine. Ne-am luat la revedere de la bănci, oameni, cafenea şi lumina de-nserat, poster, meniuri şi ţâşnitoarea cu apă din centru, drumul de lângă oglinzi, “nespălata” spălată de peşti şi parcul cu magnolii. Ne-am luat la revedere de la noi cei de vara trecută cu zâmbetul verii ce vine. 
 Porţi în zâmbetul pentru mine şi în felul în care mă priveşti toate iubirile mele trecute, prezente şi viitoare împrăştiind gânduri confuze în jurul nostru. Şi e meritul tău şi meritul nostru că absolut nimeni nu s-a întrebat până acum care e viaţa mea înafara ta. Lumea s-a mulţumit să ne identifice unul cu altul şi unul prin celălalt. Superficial, frumos, deplasat sau indiferent. Nimeni nu mă cunoaşte înafara ta. Nimeni nu mă cunoaşte înafară de tine. 


Asculta mai multe audio Muzica

Noapte bună…

by
(foto)
    Noaptea mea perfectă începe cu sărutul tău lung lângă pat. Primul minut de vis se-amestecă întotdeauna cu realitatea. Gustul tău e gustul visului meu. În braţele tale am loc să mă lăfăi alintat înainte de somn şi dimineaţa n-am loc să mă întind între clipiri somnoroase. Mâinile tale sunt peste tot. Bună dimineaţa…

Perpetual deja vu

by
Am obosit. Sau mă toropeste soarele ăsta de primăvară vară. Mi-am petrecut sfârşitul de săptămâna citind o carte A treisprezecea poveste Diane Setterfield şi făcând semne de carte din aţe colorate pe un scaun de camping, pe marginea unei bălţi. Într-un pahar am trei bujori. Boboci. Aştept să le înflorească parfumul. Mi-e dor de linişte, de mare, de tine şi de noi. Atât.

Muzici amestecate.

by
 Melodia Oltencii Empyrium – Many moons ago mi-a sunat a Dina, melodia Dinei Virus – As virulent as you a Olteanca, melodia Pisicii Blackfield – End of the world mi-a dat obsesie şi mi-a mângâiat îndelung auzul şi melodia de la un fotograf vânzător de panglici Blood of The Black Owl – He who walked away from the fire & laughed as he bled  mi-a sunat ca o dezmierdare de bărbat frumos, câteodată dureroasă şi neagră, câteodată caldă. Deci exact cum ar fi trebuit fiecare.
  Prosthetics – Slipknot de la Alex şi Serj – Saving us de la Cami erau în best of deci m-au nimerit. La fel şi S cu Helloween – In the middle of a heartbeat şi Audioslave care erau în topul preferinţelor mele. Elena m-a făcut să ascult The xx continuu o duminică dupamiaza. Mi-am amintit de Oasis cu Stop crying your heart out de la 5zambete şi mi-a plăcut. Apoi am intrat în stare de reverie cu melodia de la ely Freshlyground- I’d like şi am continuat să visez adânc pe New order – Elegia de la raw care te cam bagă în transă şi îţi doreşti repeat. Lord D’If mi-a recomandat ceva frumos şi ascultat de mine anterior. Mat Kearney Breathe în Breathe out.  Moale şi relaxant. Am continuat aşa cu Nerina Pallot – “Learning to breathe” de la Andreea. EratoSeanna mi-a recomandat o melodie precum e ea. Clasic. Vermillion m-a nimerit cu mult folk. Am dansat prin casă pe fleetwood mac – everywhere de la ruxi. Codeine Velvet club – Vanity kills de la richie care punctează cu melodia asta mi-a dat aceiaşi stare ca Alexandrina Hristov ” La femme qui t’aime” de la Docica. Stare de fredonat uşor, în umbră, cu un pahar cu picior, jumătate plin cu vin roşu, în mână. keltoighost mi-a amitit de primul an de facultate când ascultam Lacrimosa şi ar trebui să încep să ascult din nou. Obsesie. Mulţumesc. Cip a fost primul cu un telefon înainte de concert The Moood să-mi recomande Sin de la ei. Şi  Puf mi-a dat o nouă obsesie cu Rules of evidence de la Stone Sour. Brăţări şi semne de carte pentru voi. Vi le pregătesc şi cumva am să fac să ajungă la fiecare.

Lecţia de muzică şi Flex 4 Launch Event

by
Lecţia de muzică a funcţionat. Am primit melodii pe care le ştiam şi iubeam (puţine), melodii pe care le-am ascultat cu plăcere dar şi melodii mindblowing. Pregătesc postul în care vă spun ce şi cum m-a impresionat şi ce obsesii muzicale mi-aţi dat. Până atunci fac brăţări şi semne de carte pentru voi.  Pentru fiecare dintre voi. Să le purtaţi, oferiţi, folosiţi.
 
 Fac taguri şi tricouri pentru un event. Flex 4 Launch Event mai exact. O să fiu acolo vineri dupămiază.  Scena Cafe.
 
 Azi vreau acasă. Am starea de lene alintată în care vreau să mă uit la filme, să mănânc salată verde, să beau vin roşu şi să brăţăresc. Singură. Cu pisica (pentru care sunt babysitter două zile) neagră a Simonei torcând întinsă pe covor şi lampa cu ulei parfumat arzând. Să ascult iar muzică de la voi şi să inventez modele de semne de carte pentru cei pe care nu-i cunosc şi să potrivesc culori bizare pentru cei pe care îi cunosc. Vreau să uit, să visez şi să lenevesc. 

Al patru sutelea cu dragoste şi muzică

by
      Ronţăi încet minirondele coapte. Muncesc. Femei frumoase cu panglici mov şi accente pisicoase sau pisicite mă fac să îmi doresc dezertarea. Am sărutat şi îmbrăţişat un număr record de femei, azi. 
      Oamenii răi care au încercat diverse răutăţi asupra-mi în trecut, oare nu se întreabă de ce pe ei nu-i mai iubeşte nimeni şi pe mine aceiaşi mă, încă, iubesc? Poate chiar mai tare? Poate chiar mai mulţi? 
      Un om şi-un zâmbet doar pentru mine. Un om şi-un zâmbet doar pentru cine? Un discurs privind fix în ochii celui pe care îl iubesc n-ar fi complicat şi alambicat ci tremurat şi uşurat: ‘Da! Te iubesc.’ar suna. Ca să nu existe nici o îndoială. Şi încă o dată: Te iubesc mult. Şi ştiu sigur că oricare i-ar fi sentimentele i-ar sclipi ochii: M-am îndrăgostit de tine din primul moment de când te-am văzut. Te iubesc! Clişeu. Sincer. Scuze precum că, mai bine negi, sau nici tu n-ai ştiut că iubeşti nu există. 
     Eu când iubesc îmi vine să ţip în gura mare! Şi să arăt cu degetul pe cine. Dar asta sunt doar eu. Şi că recunoaştem sau nu, dragostea e frumoasă tare. Aşa ca Dina azi. Cu tot cu a ei Olteancă.
    Am nevoie de muzică. Am o nevoie disperată de muzică. Recomandaţi-mi vă rog muzică, pe bucăţi. Melodii orgasmice. Şi-mi fac un playlist. Că intraţi des la mine şi mă citiţi sau doar aţi nimerit azi din greşeală, lăsaţi o melodie pentru mine. Promit să vă împletesc brăţări de aţă pe/pentru fiecare melodie ce mi se potriveşte şi lipeşte de suflet.

O idee şi-o senzaţie

by
    E ciudat cum multă lume care mă citeşte, simte şi spune că se identifică cu mine şi în acelaşi timp fiecare înţelege diferit ceea ce scriu/simt eu. Ciudat şi frumos să-şi vadă sentimentele lor în frazele mele, viaţa lor în întâmplările povestite de mine şi iubirile lor în iubirile mele şi în acelaşi timp să vadă fiecare în parte altceva şi binenţeles diferit de ceea ce scriu eu. Şi-apoi m-am gândit că şi eu mă regăsesc diferit în postarile de acum aproape trei ani în urmă. Cred că dacă ceea ce citim ne place mult, dacă e scris sincer şi verosimil, imediat asociem o experienţă proprie sau ne identificăm cu povestea, personajul, senzaţia. Şi bucata din noi asociată sau identificată se schimbă în timp chiar dacă povestea citită rămâne la fel. Probabil de asta sunt cărţi în care acum găsesc înţelesuri ascunse şi nebănuite cu ani în urmă când le citeam prima dată.

(foto)
    Miros de lăcrămioare din dreapta şi de cafea fierbinte din stânga, stare de bine prin telefon de la distanţă, gând mândru pentru rezultat frumos, seară lungiţi pe canapea şi debate cald despre cât de mindblowing e fotografia asta pentru unii, discuţii lejere despre femei frumoase care şchiopătează, prăjituri cu cremă şi senzaţia că mi-am pus viaţa în mâinile tale de câteva ori şi nu m-ai dezamăgit niciodată.
 
    Caut flori mici de liliac mov cu cinci petale.

Jurnal

by
   Sâmbătă. Un bărbat elegant şi serios mă poate convinge să îl însoţesc la o petrecere dăruindu-mi punguliţe de căpşune. Un alt bărbat frumos şi cu barbă mă poate convinge să dansez prea multe dansuri cu el. Un altul şi mai frumos şi cu părul mai lung decât al meu îmi poate face cu ochiul când nimeni nu se uită şi mă poate face să aplaud modul unic în care dansează. Şi ultimul bărbat fascinant şi de menţionat din a mea companie, în acea seară, e cel ce mi-a suportat cel mai mult privirile şi cu al cărui zâmbet m-am îmbătat şi mă îmbat destul de des. M-am simţit mândră că-i cunosc şi iubesc. M-am simţit mândră că mă.
   Aşa a fost petrecerea de sâmbătă seară. Pisica movică ar trebui să fie mândră de mine având în vedere că eram movică de la lacul de unghii, bluziţa decoltată, cupele sutienului ce-şi lăsau margini la vedere din timp în timp şi şalul lung şi pufos.
   Şi-apoi aş putea să-i povestesc Dinei că spre dimineaţă aveam buclele încurcate, dresurile rupte, ciupici în picioare şi braţară de aţă la mână. Cred că m-ar fi plăcut.
   Ce ţi-ar face dimineaţa de luni suportabilă la birou? De exemplu faptul că ţi-au răsărit găleţi cu flori în tot biroul? Sau buchetul imens de lăcrămioare de pe birou în care nu te poţi abţine să nu-ţi îngropi faţa din minut în minut? Florile mele preferate.
   Marţi plouă dar miroase a crini. Şi cafeaua se bea cu lapte condensat, binenţeles.