Zilele trec peste mine într-o ameţeală frumoasă şi rapidă… am de făcut milioane de lucruri zilnic, întâlnesc oameni noi… mulţi oameni noi, iar cei care deabia îi
întâlnisem scurt timp în urmă deja au fost promovaţi la rangul de prieteni. Fac planuri celebre şi râd şi vorbesc singură la volan când le văd realizate. Deocamdată mi-e bine. Şi mi-e bine deşi am întâlnit şi primele obstacole şi nu m-am descurajat. Şi au fost obstacole mari şi care au reuşit să mă ţină puţin în loc… am reuşit zâmbind să trec chiar dacă cu o-ntarziere. Nu-mi păsa. Am fost la Blogl 4 şi poate că am stat şi mai puţin decât ultima data dar a fost mai bine… oamenii mi s-au părut mai frumoşi, deşi erau aceiaşi…o gaşcă de nebuni, unii serioşi şi frumoşi alţii agitaţi, entuziaşti şi binenteles frumoşi. Unii vorbesc pătrunzător probleme existenţiale. Alţii se-agită gesticulând chestiuni neinteresante dar relaxante. Mesele erau aşezate altfel, lumina e alta pe terasă aia, şi paharele cu băuturile minunate servite pline de steguleţe, floricele şi-n pahare asortate se potriveau cu noi parcă… Şi mă gândesc la fiecare din ei şi parcă îi invidiez… dar îi invidiez cu plăcere… şi mi-e bine cu gândul că la blogl 5 îi voi revedea. Pe Alice o invidiez pentru ochi, pe Cristi pentru energie şi pe-amândoi pentru privirile pe care şi le schimbă, pe Cornelia pentru serenitate (nu găsesc alt cuvânt
pentru calmul frumos şi inteligent pe care îl inspiră)… ea pare că a dezlegat ceva enigme ale vieţii…pe Cip şi pe Emilia clar pentru tinereţe debordantă… pe Răzvan pentru jumătate aer profesional jumătate aer rebel…dat câteodată de brăţări… câteodată de inele… câteodată de privire, aaa! pe Alex pentru că domină doar cu prezenţa… dă aer de siguranţă, reconfortant, pe Alexandra pentru ea…îmi place cam toată(!)…pe Dina pentru cuminţenia autoimpusă cred… mă aşteptam să fie obraznică (pe ea o invidiez cel mai mult pentru felul cum scrie pe blog…pe mine mă fascinează).. şi a mai fost şi Florin… cuminte tare în dreaptă mea… l-am cam deranjat cu ridicatul de pe scaun… Va rog să citiţi şi să reţineţi doar complimentele nu şi invidia… aia e a mea. Aştept să va revăd la Blogl5.
Până atunci reţineţi că aţi făcut oraşul meu mai frumos şi mult mai suportabil pentru mine…