Difficult Times of Waiting and Confusion

//Înăuntru//
Ah, am ieșit de mult, respir și trăiesc într-un ritm dubios de fericit. Zic dubios pentru că starea aia confuză îți rămâne cumva în spate ochilor distorsionând puțin realitatea, făcând-o necredibilă sau pur imaginată. Trăiesc momente și zile perfecte, mi se umple sufletul de-o fericire din aia reală și ușoară încât se face loc de răzvrătiri și activism, de țipat împotriva răutăților reale, de schimbat ceva în jur. Sau poate-i doar puterea din fericirea asta tâmpă.
Zilele-s lente și energia mi se dozează altfel. Dar o simt în fiecare aventură trăită. Atât de mult timp nu am trăit.
I attempted to deal with my terror in a most ineffective and magical mode: I attempted to elude death by refusing to live.
Yalom o zice ca și cum a fost o alegere. Dar nu cred că a fost o alegere ci doar survival mode pe pilot automat. I hate Yalom.

Mă simt acum ca și cum aș fi descifrat ceva enigme ale universului. Încă o aud pe Tasi cum enunța dură cu țigara în colțul gurii și zulufii ei fluturând, într-o seară pe terasă în HASH, că dacă ieși ‘cu bine’ dintr-un moment de depersonalizare, e clar că ieși iluminat cumva. Cu bine nu știu dacă ai cum să ieși. De partea cealaltă confuzia persistă. De partea cealaltă cred că e ce trebuie subliniat. De partea cealaltă ți se umple sufletul de filosofie, de acceptare, de respirație adâncă și singura certitudine ever: că nu ai cum și nu ai de ce să înțelegi viața sau ce ți se întâmplă. Râd la amintirea enunțurilor mele categorice. O Liz mai tânără. Mai naivă. Dar care chiar credea ce enunță. Grrr. Mi-aș da o palmă răsunătoare dacă nu mi-ar fi dat viața câteva deja.

//Înafară //
Iarna asta respir București. O fac cu o resemnare faină și ținând de mână cel mai mișto om ever. O fac cu dor de Cluj și de oamenii Clujului. Fac planuri de călătorii cu toate alea de anul ăsta în minte. Mi-e groază de traficul din București și mi-e drag că stau atât de aproape de Flo. Deja îmi lipsește camera cu hamace, raftul plin de căni cu pisici și biblioteca revărsând cărți și povești. Mă consolez cu apropierea de Galați și cu bilete la Artmania în vară, Tim Minchin în iarna următoare și-o speranță de DBE. Citesc. Zbor mult prea des pentru gustul meu. Beau ceai negru cu lapte. Și la fel de multă cafea.

“What is important is to spread confusion, not eliminate it.” // Dalí

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × three =