Am dezertat de la datorie, conventional, normal, varsta, false principii si coduri de bune maniere… am dezertat urat si-n grup de la norme impuse de un bun simt inventat… am dezertat de la o societate care ne credea a ei… si nu eram!… de ziua lui… a unuia dintre noi, am dezertat… Unii poate luati de val, altii premeditat… eu chiar foarte hotarat… Am abdicat, incalecat, sters si incalcat in felul nostru diferit ceea ce lumea din jurul nostru urma, asculta si se supunea…
Si ce-a iesit? Un chef de proportii… un party nemaipomenit, spart doar de lumina zorilor de zi… unde batutul in teava a fost acoperit de ritmuri de Lambada, profesori cu ochi sclipitori explicau pasi de No communication, toata lumea aplauda la DJ Bobo si Inner Circle, se canta in cor Pretty Woman si se credea noua melodia Meneaito, s-a facut karaoke in cea mai stalcita engleza, s-a dat din cap pe Pheonix si s-a dansat blues pe Guns, tipam in cor “I can’t get no satisfaction!!!” si ne relaxam obositi pe canapele mormaind Anybody seen my baby…si tot timpul lumina a fost stinsa si un singur blitz surprindea pasii de dans si zambetele…
Undeva, un cartier a vuit de muzica si stare de tinerete… undeva, intr-o sambata, intr-un cartier obisnuit cu manele, tipete, injuraturi, bautura in exces s-a ascultat muzica buna, s-a dansat o noapte intreaga in sincron si s-a baut exact cat e nevoie sa te simti bine…
M-am simtit ca la majorate cand ne inghesuiam multi intr-un apartament la bloc si stingeam lumina si dansam pana dimineata…
Luni, daca ne-ai fi urmarit pe fiecare in parte nu ai fi crezut si nici observat tradarea… nu se vedea nici pe haine, nici pe buletine… si totusi o stralucire in ochi din cand in cand taia din varsta brusc ori 10, ori 15, ori chiar aproape 20 de ani…
Tenisii mei au fost acolo… ei pot povesti…