Nu cred că există om care să nu poată iubi. Există doar oameni care se tem de suferinţă şi de aceea nu acceptă să-şi lase pradă sufletul unei noi încercări. Ei trec astfel pe lângă o posibilă împlinire sau pe lângă un posibil eşec. Nimeni nu poate şti dinainte când şi cum se va sfârşi o iubire, care va fi preţul şi cine-l va plăti. Nu cred că există om pe care dragostea să nu-l facă mai bun. Şi mai frumos. Şi-atunci, de ce ne închidem inima şi refuzăm să primim lumina unei astfel de stări? Sunt oameni care ne pot schimba în bine. Nu finalitatea contează, cât transformarea din fiecare. Nu trebuie să aşteptăm o zi anume sau să ne programăm când să ne îndrăgostim. Trebuie doar să credem în puterea iubirii care ne ajută să fim noi.

Sufletul-prada unei noi încercări
Sahare si fantani
Angela Ribinciuc

5 comments on “

  1. Monkey-Claudiu says:

    ba eu cured k sunt…acei oameni necivilizati, educati…salbatici… da dragostea face un om mai bun, mai bland, sufleul cred k poate fi cel mai complex lucru dintr-un om…

  2. Liz says:

    De dragostea adevarata nu scapa nici salbaticii, nici needucatii… la ei doar poate ia alta forma… dar ii transforma si pe ei spre bine…

  3. MyLastGoodbye says:

    nu cred ca e nevoie de nimic pentru a ne indragosti, poate de o privire furata, poate de un zambet intr-o zi nu prea buna, poate de o strangere de mana :)
    inainte de toate avem nevoie sa ne simtim copii, sa fim iubiti si mai apoi sa iubim :)
    nu trebuie sa existe un motiv pentru care sa iubim
    iubirea ne schimba, nu mereu in bine, dar produce schimbari majore la cei ce o incearca :)
    totusi, sa o lasam sa ne invadeze “teritoriul” :)

  4. Liz says:

    deci… sa o lasam!!!
    :) frumos…

  5. Oana Anca says:

    Da, sunt oameni pe care fantomele trecutului, pe care nu le recunosc in ruptul capului, ii tin robi. Exista pretexte si asa zise motive rationale, insa totul e teama, autoprotectie si egoism, la urma urmei. Din pacate exista oameni care se tem sa iubeasca sau care invata sa-si inabuse orice sentiment. Si viata m-a invatat o mare si reala lectie: oricat am vrea noi, cei de langa ei sa-i convingem, pana nu se trezesc singuri ne luptam cu morile de vant. Tot ce putem face este sa ne dorim sa li se deschida ochii si sa-si revina cat mai curand posibil din amorteala sufleteasca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seven + 12 =