Eu nu pot fi excepţia care demonstrează regula


(foto)

…iremediabilă… crâncen iremediabilă… din punct de vedere romantic…
E un compliment primit des de-a lungul timpului… intenţionat să complimenteze sau poate să sublinieze defectul de a crede în dragoste chiar după recunoaşterea şi conştientizarea depresiilor şi disperărilor inevitabile şi inalienabile iubirii. Şi nu-mi pare rău nici o secundă pentru toate filmele de dragoste la care am plâns, pentru toate cărţile pe care le-am citit şi din care am adoptat principii, pentru înclinaţia spre poezie şi orice gând poetic, pentru convingerile mele de a trăi pentru şi din senzaţia iubirii. Mi-e ciudă că am ajuns la vârsta la care pot avea o părere despre dragoste şi-apoi să o simt. Mă bucur că am ajuns la vârsta conştientizării pasiunii, plăcerilor erotice şi senzaţiilor fizice … ştiţi ceva… am senzaţia că încurc termeni psihologici şi e frustrant când mă gândesc câţi doctoranzi şi doctori în psihologie îmi citesc blogul şi râd… poate mă străduiesc prea mult… Let’s keep it simple…
Mă-ndragostesc rar, repede şi iremediabil… trăiesc pentru sentimentul de a iubi, pentru senzaţia de lipsă de aer, pentru tremurul genunchilor şi pentru ochi în lacrimi. Da, am tendinţa de a-mi exagera senzaţiile. Rar şi greu spun te iubesc. Nu pentru că nu îl simt ci doar pentru a-i amplifica valoarea. Evit să fiu atinsă des, pupată sau strânsă în braţe. Nu pentru că nu-mi plac atingerile ci pentru că le doresc intense şi atunci când trebuie şi de la cine trebuie. Cuvântul ‘platonic’ nici nu ar fi trebuit inventat. E fad. ‘Sex’ e un cuvânt foarte important.
Pentru orice om, în orice moment al vieţii lui, există persoana care îl poate completa perfect! “Cred că există jumătatea perfectă. Chiar dacă plec de la premisa că sunt doar jumate din ceea ce ar trebui să fiu” până îl întâlnesc. Ştiu că sună a clişeu. Şi totuşi paradoxul încorporat în principiul meu e doar convingerea că omul nu-i făcut să fie monogam. Şi că odată sentimentul satisfăcut, se pierde intensitatea. Orice lucru, senzaţie, sentiment spre pasiune e minunat, maxim şi grozav la început. Eu cred în viaţa formată din mai multe începuturi şi binenteles acceptarea acestei filosofii care încalcă aşa zise principii morale şi sociale. Şi mai cred “crâncen” că există jumătatea (tile) mea (mele) pentru mine cea de-acum şi toate câte o să fiu de-a lungul vieţii mele. Dragostea dacă nu-i nebunie curată nu are nici un sens. Cât e nebunie(şi-anume, determinat în timp, ca să nu zic limitat) e ok… când încetează a fi nebunie, încetează a fi dragoste, jumătate, suflet pereche… deja ne-am maturizat în direcţii separate şi e timpul altei jumătăţi, altui început…
E ca una din acele useless superpowers, şi-anume read your own mind/soul. Cred că trebuie să-ţi cunoşti foarte bine sufletul şi să-i permiţi destule emoţii de-a lungul timpului pentru a putea citi în alte persoane ceea ce îţi trebuie ţie.
“Au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi” nu există! În schimb există senzaţia categorică de “vom trăi fericiţi până la adânci bătrâneţe” atunci când iubeşti. De-aici şi fraza de poveste/basm cu final fericit. Pe care eu în optimismul meu flower power, happy hippy o cred întotdeauna când iubesc. Pentru că aşa vreau. Să o cred.

12 comments on “Eu nu pot fi excepţia care demonstrează regula

  1. richie says:

    Traiesti pentru a constientiza cand iubesti.

    Superputerea mea e sa iubesc chiar si atunci cand mi-a dovedit ca nu-mi merita iubirea.

  2. ramses says:

    bravo!

  3. deea says:

    Chiar imi place cum scrii. Te-am descoperit de ceva vreme si te citesc constant. Nici excesiv de dulce, nici sec.
    E bine sa fii romantica, e bine ca poti experimenta atatea senzatii extreme, ca atunci cand te indragostesti iti pui tot sufletul. Cred ca superficialitatea n-are ce cauta in dragoste. In dragostea aia adevarata.

  4. 5zambete says:

    Sunt total de acord! si eu traiesc pentru dragoste, pentru a o oferi, pentru a-mi gasi sufletul/sufletele pereche.

    povesti cu final fericit iti doresc >:D<

  5. Liz says:

    richie, stii ca te cred un supererou chiar nestiindu-ti toate superputerile… oricum nu e useless ca revitalize bugs sau lavitate birds…
    ramses, numai serios nu a fost bravo! asta al tau… ah!
    deea, multumesc pentru ce-mi spui… te-astept oricand aici la o sueta… pe blog la mine sau la tine… miroase a cafea oriunde…
    5z, ce stare de vacanta-mi dai… desi la tine e cu gust de despartire si nu inteleg de ce…

  6. deea says:

    Oricand, oriunde. Te astept si pe la mine.
    O zi cat mai frumoasa! >:D<

  7. Daianara says:

    Jumatatile. Bine spus. :) Am ajuns la aceiasi concluzie. Ca nu exista un singur "the one". Ca exista doar momente in care ajungem sa simtim (mare lucru asta)cu tot sufletul nostru mic/mare/negru/roz/corodat de realitate. Si poate sa fie un singur moment sau o inlantuire de…but fuck, it feels good when it happens.

  8. AncKhiy says:

    Eu cred ca dragostea adevarata nu exista, exista doar bucuria de a te implini ca si om pe pamant si de a impartasi frumusetile vietii cu cei din jur!

    E un termen pe care multi il folosim, chiar si eu, dar cred ca e prea mult spus…

  9. Claudel says:

    ce ti as face de te as prinde nauc suflet de pereche

  10. Cornelia says:

    „omul nu-i făcut să fie monogam” – Liz? Nin? Liz?

  11. Liz says:

    deea, multumesc, la fel si tie!
    Daianara,true…so true…
    Anckhiy, exista dragoste adevarata! De fiecare data cand iubesti cu adevarat, e dragoste adevarata!
    Claudel, si-amenintarile functioneaza in dragoste…:P
    Cornelia, si Nin…si Liz de la Nin…si nu numai… :)

  12. 5zambete says:

    Liz, unde ai disparut? unde ne esti? :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

20 − 2 =