My inner path is not yet clear.

   Am pierdut iarna asta insigna cu Slipknot pe care o purtam pe geantă şi de care aveam agăţată păpuşa voodoo pe care ne-a adus-o Vera de la Cluj. Ce dor mi-a fost de Vera în perioada aia. Am pierdut insigna acum câteva săptămâni urcându-mă forţat într-un tren personal, la 2 noaptea, în gara sinistră din Buzău. Don’t even ask! O purtam cu drag pentru că ascult Slipknot. Era o parte din mine insigna aia şi nu încercam să demonstrez cuiva ceva cu ea. Reacţiile la vederea ei erau nenumărate şi bizare. ‘Aia e o pentagramă???’ Păi nu e, de vreme ce are 9 colţuri… şi dac-ar fi?? Ce?  O pentagrama… 
  Mi s-au explicat ceva legături cu diverşi diavoli şi satane… eh… eu cred că dacă aş diviniza ceva forţe malefice aş recunoaşte pentru că ştiu că cei ce-o fac o spun şi se mândresc cu asta. Oamenii religioşi ce cred şi propovăduiesc a lor religie sunt convinşi de ea şi o recunosc şi cred la fel ar face şi un om ce crede cu aceeaşi tărie în partea neagră a divinităţii (mi-am amintit de Californication şi de fata lui Hank, Becca, ea credea şi se mândrea cu a ei credinţă în Satana). 
  În fine, sunt o ignorantă la capitolul ăsta. Nu ştiu de ce cred unii cu tărie în Dumnezeu şi alţii cu tărie în Satană. Nu ştiu, nu am destule informaţii şi n-aş putea susţine un punct de vedere. Partea asta a spiritualitatii mă ocoleşte încă. Îmi plac simbolurile şi dacă-mi dai măcar o motivaţie frumoasă a simbolului eu îl adopt, îl port şi o să mă identific cu el. În aceeaşi măsură dacă simbolul în sine nu-mi place sau motivaţia nu e destul de clară îl resping sau îl evit. Dar, de asemenea, îmi pot creea simboluri şi semnificaţii proprii ce mi le leg de suflet şi le port cu drag fără să aibă legătură cu forţe-ntunecate şi răul din oameni sau din gândul lor.  
 Aseară m-am uitat la jumătate de film  Eat pray love. Atât am rezistat. Şi nu pentru că ar fi prost filmul ci pentru că pe mine mă răscolea fiecare replică. Probabil într-o altă etapă a vieţii mele filmul mi s-ar fi părut slab. Acum mă atingea şi ataca. L-am oprit la jumătate. Probabil o să-i văd cândva sfârşitul. Poate chiar în seara asta.  

This entry was posted in Coffee.

4 comments on “My inner path is not yet clear.

  1. Serj says:

    Manca, bea si… Am sa-l vad si eu la un moment dat.
    Cat despre insigne… cartman facand poza zace acum in scara liftului…
    Nici eu nu voiam sa demonstrez nimic cu ea, cred ca ma identificam chiar, nu cu simbolul ci cu personajul.
    One day I'll dive and search for it, though.

  2. Liz says:

    Eu zic asa: insigne ne mai facem dar filmul este de vazut doar daca eu. Si puteai scrie fuche ca se accepta ca neffind vulgar. Si daca n-are sens raspunsul, atunci doar nice name btw.

  3. Serj says:

    fuche fie… orice ar insemna asta.
    Are you aware of Serj Tankian? :)

  4. Liz says:

    Is he aware of you, Serj? Is Serj aware of Serj, that is the question…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × 1 =