Ieri noapte am visat apocaliptic. Fenomene cosmice, isteria generală și prea clara certitudine a sfârșitului. Sfârșitul lumii la momentul t-2. Mă țineai de mână și zâmbeam în siguranță. Senzație puternică de fatalitate. Dar și de împlinire perfectă. Ți-am povestit visul imediat ce m-am dezmeticit. Te iubesc și-ți mulțumesc pentru senzația aia. Senzația că orice rău poate fi depășit ținându-te de mână. Chiar și sfârșitul lumilor.
Azinoapte am visat stupid și clișeic. Real. Cu loc de muncă, oameni, mașini și dor.
Azi am văzut Melancholia. Și cine o să mă creadă că am visat cu-o noapte-n urmă senzația dată de film. Doar tu. Doar că acum am simțit și frica. Scenele abundă de frică reală. La ultimul minut ți-am căutat mâna. Și te-am strâns tare.
E atât de clar că nimic altceva nu contează decât dragostea. Și sunt atât de mulți care-o reneagă, strică, resping și nu o recunosc. Sau doar o pun în stand by.
În noaptea asta dorm în tine. Ca-n fiecare noapte, cu respirația ta lipită de lobul urechii mele. Și-am să te iubesc ca și cum mâine Pământul se lovește de ceva, orice. Așa cum te iubesc eu.
You came to me within a dream/Not everyone is who they seem,/All these words we cant redeem,/Like the great magic of our world,/Corroborated by your words,/Splitting planets into thirds.
Baby oh baby, Baby my baby, Baby ooh babe I miss you, lalalala, Baby oh baby,
Baby my babe, Baby ooh babe I miss you
To all the leaves that fall in vain,/While god and goddess go insane/All these words in your domain,/ The watches kill time as the books read,/Inadvertently we bleed/Fighting for what we deceive,
Baby oh baby, Baby my baby, Baby ooh babe I miss you, lalalala…
Leave me alone,/Leave me alone,/Now why cant you see that you always perturb me so
Nearing the end of the world, just leave me alone/ leave me alone
Why cant you see that you always perturb me so
Nearing the end of the world, leave me alone,
Leave me alone.
Când ți-am citit primele rânduri, la Melancholia m-a dus gândul :) Eu cred; prietenii știu de ce.
wth? e a nu stiu cata oara cand incerc sa raspund la comentariul tau… o setare aiurea in wp… habar n-am… poate le primesti pe mail ca mie pe prima pagina nu mi le afiseaza… ufa.
Ziceam, again, ca de la tine e culeasa recomandarea cu Melancholia si mai ziceam ca in schimb Cracks l-am vazut si iubit mai demult :)
Be ready, apas Post Comment.
ieeeeei… de data asta iata… oare ce am facut gresit primele dati?
Mda… dadeam din reply direct dintr-un widget de recent comments care dupa cat se pare e nefunctionabil. Hm. Aventurile Luizei in WordPress.
Pana si in visele apocaliptice iubirea e tot ce conteaza. In visele mele despre ziua sfarsitului ma gasesc mereu calatorind spre persoana pe care o iubesc, sunt mereu ingrijorata ca nu voi apuca sa ajung la ea inainte de a se da Shutdown lumii.