Scriu postări zilnic în gând, visez exprimări și chiar reacții, îmi imaginez adevăruri nefardate în rochițe decoltate cu spatele gol și servite crude. Scriu mult. În gând. Scriu în gând chiar și postarea în care vă explic despre lipsa de timp și despre cum scriu doar imaginativ. Eh. Astă iarnă, când timpul meu a trecut mult mai productiv, abia așteptam vara pentru că speram la o zi pe care s-o simt mai lungă, o lumină care să-mi dea senzația la ora 20 că ziua încă nu se-apropie de final și plus de energie de la soare. Mnu. Am mult mai puțin timp. Am mult mai puține rezultate după o zi mai lungă de anotimp cald.
Am închis magazinul de pe Breslo. Nu făceam față comenzilor. Nu fac față nici comenzilor în serie. Nici cursului de germană. Nici jobului aglomerat, nici lipsei tale. Nici blogului. N-am timp de oameni noi. Nici loc. Nu resping dar nici nu răspund. Dacă e să se lipească, se lipsește. Ca satinul negru de interiorul brațelor mele.
Și binenteles că la sfârșitul banilor, I have too much month left.
…
Aș mânca brusc o piersică.
…
După confirmarea efectivă că o persoană cunoscută sau semi-cunoscută de mine mi-a citit o postare (like, share, comentariu, link, sms, aluzie, IP) mereu am obiceiul de a-mi reciti cuvintele prin ochii lor oarecum și-ncerc să realizez ce ar putea vedea sau înțelege. E fun.
…
What is and what should never be? Ruj roșu-ntins ce nu se ia. Cu gust bun.
Credeam că numai eu fac treaba asta cu cititul după. Pe timpuri, dacă dădeam cuiva o postare dinadins s-o citească, citeam odată cu persoana respectivă. Closure, se poate spune. Făceam la fel cu melodiile noi.
Da da… si cu melodiile… chiar… da! asa-i… :)
Cu pofta de piersica te pot ajuta eu..*zambet
da. jumatate de piersica. e luna piersicilor. jumatati. hug. piersicios. cum dai tu.
hug dulce inapoi.
cat despre timp, am auzit ca la un colt de strada…la lumina unui felinar,ar fi un magazin de unde poti sa’l cumperi.E deschis doar de la apus pana la rasarit.
ar trebui sa ne apucam de cautat, cred ca exista sanse sa’l gasim:)
hai.
Da e un obicei fun :). il practic.
Tu, Richie, ai scris demult tare demult un post atat de fain despre ideile pe care le pierdem si nu mai ajung sa fie scrise in postari… si l-am cautat azi dar nu l-am gasit :(
Ce demult nu am fost pe aici.
Din aceleasi motive.
Doar ca acum am prea mult timp si prea multi oameni. Si eu vreau sa fiu doar eu, cu o carte, langa o ciocolata calda. Si nici asta nu-mi permit.