Mulţumesc Răzvan Cranganu, Puf, şi Jul.
Şi încă o dată bravo vouă, bloggeri gălăţeni!
Let’s meet and talk/blog/do/clean…
Atentie! Post fara diacritice! :)
Va scriu din Sambata de Sus. Frumoasa regiune. Duminica la 1 ne intalnim in Geenie Cafe. E Intalnirea Bloggerilor Galateni cu numarul 13. O sa bem ceva si-o sa barfim, o sa ne cunoastem si laudam.
Despre Let’s Do It, Romania! am sa va spun un lucru: cel mai mic lucru pe care am putut sa-l fac sa ajut aceasta initiativa si culmea nu m-a costat nimic ci doar m-a facut mandra ca am ajutat a fost sa o promovez pe blog ca putina lume care ma citeste sa stie despre ce e vorba. Preluati-o.
Cititi si articolul meu de saptamana asta din Blogwars si comentati. Incet incet ajung in finala.
Impresii si doar, poate, un zambet obosit si calm pe duminica.
Later Edit: Putini ai caror adrese de mail le aveam au primit invitatia si direct. Puteti si-aceasta intalnire s-o faceti oarecum cunoscuta. Poate daca voi nu vreti/va e rusine/ va e sila/ va e lene/nu puteti sa apareti, alti bloggeri galateni ce va citesc vor vrea sa socializam offline. Va multumesc frumos.
Let’s Blog It!
Galatiul are cativa bloggeri buni si lor ma adresez acum pentru ca blogurile noastre sunt citite si astfel initiativele frumoase pot fi facute cunoscute. Am sa va explic despre ce este vorba in linii mari. Mi-a sunat minunat si clar am fost de-acord sa promovez evenimentul si sa ma si ofer voluntar initiativei.
Doar pentru că te muţi cu 2 metri mai departe de o grămadă de gunoi când ieşi la picnic, asta nu înseamnă că mizeria nu mai e acolo. Doar pentru că alegi să te uiţi în altă parte, asta nu înseamnă că în apele râului care îţi alimentează oraşul cu apă potabilă nu plutesc zeci de mii de PET-uri şi pungi. Doar pentru că nu fotografiezi şi munţii de gunoaie când pleci în vacanţă, asta nu înseamnă că ei nu erau acolo.Ce-ar fi să schimbăm foaia? Ce-ar fi să ne notăm în calendar o dată importantă pentru fiecare dintre noi: aceea în care sute de mii de români au spus ”Stop!” şi şi-au curăţat ţara de PET-uri, pungi şi hârtii lăsate de alţii, purtate de vânt şi apă în cele mai frumoase locuri din România? Nu ne permitem să ne cumpărăm o ţară mai curată, şi nici nu am avea cum, dar putem să o curăţăm noi! Într-o singură zi s-o curăţăm pe toată! Să ne mândrim din ziua următoare că avem o ţară curată, că am scris istorie, că am acţionat împreună măcar pentru o zi!
Noi, bloggerii din Galati, nu ne-am mai intalnit de mult. O faceam la IBG-uri. Cati voiau si puteau veni. Prin urmare anunt si Intalnirea Bloggerilor Galateni pe 5 septembrie, duminica. La ora 1 in Geenie Cafe, care este deja implicat. Explicatii incluse.
Eu ma implic, vreau sa vad cati dintre voi mi se vor alatura. Cu un poster si un articol.
Detalii pe Let’s Do It Romania. Pe Let’s Do It Galati, pagina de facebook si pe Geeniecafe pagina de facebook si site.
Pe langa “Let’s do it Romania!” si “Let’s blog it!”, haideti totusi sa ne intalnim pe 5 septembrie sa bem o bere, sa vorbim despre page-rankinguri si pozitii in topuri si pana la urma sa socializam.
Răcoritor
Articolul ăsta scris de mine a dus doipedoi.com în finală la Blogwars. Drept pentru care am mai scris un articol.
Aştept mijlocul lui septembrie cu rezoluţii frumoase. Sâmbătă îţi voi da ocazia să mă fotografiezi în rochie de seară şi pe tocuri. Rare ocazii dar frumoase. Săruturi ude, dansuri pasionale şi sex turbat. Toate pe tocuri prea înalte. Luni, 30. 30.
Musical mood
Asculta mai multe audio Muzica
I looked up at the stars tonight,
To see your face and to feel your presence now,
I need you here right now..
I came from a lonely place,
Windows strewn in my darkest hour now,
I need you here right now,
I need you here,
Cos you won’t leave me lonely,
Cos I can’t go on,
You won’t leave me broken,
In a world that’s not my home,
Cos I’ll be gone,
Until forever,
I’ll be home,
Goodbye my broken Sunday.
One love and one escape,
To another place where the pain and fear fade out,
I need you here right now,
I need you here cos you won’t leave me lonely,
Cos I can’t go on,
You won’t leave me broken,
In a world that’s not my home,
Cos I’ll be gone,
Until forever..
I’ll be home, until my name is etched in stone,
Oh, and we will never be alone,
Goodbye my broken Sunday.
You won’t leave me lonely,
Cos I can’t go on,
You won’t leave me broken,
In a world that’s not my home.
Cos I’ll be gone,
Until forever..
I’ll be home,
Until my name is etched in stone,
Oh,
And we will never be alone,
Goodbye my broken Sunday.
La miezul nopţii.
Un suflet pe care sufletul meu să se odihnească. O inimă pe care inima mea să se sprijine. O minte pe care mintea mea să o admire. Un om pe care să-l iubesc într-un fel cu totul şi cu totul deosebit.
Un nou sens dat lui totdeauna. O nouă limită pe care nici nu o vezi. Simţi concret cuvântul încredere. Dai şi primeşti. Promiţi şi ţi se-ndeplineste.
O maturizare plină de promisiuni. O simulare de prezent cu vieţi separate. O încredere într-un viitor frumos. O lume cucerită împreună. Planuri propuse şi realizate, nenumărate. Eşecuri prea puţine. Obstacole multe şi grele. Bucurii dublate. Pasiuni trăite. Secrete împărtăşite. Invidie extremă şi depăşită. Încredere şi siguranţă. Stare de bine şi prietenie sinceră. Dependenţă şi independenţă cu sensuri noi.
Mi-am promis, dedicat şi dăruit viaţa. Toată. Ţie. Pentru că fără tine nu aş fi avut-o. Pentru toate momentele când eram căzută şi m-ai ridicat de jos, pentru toate depresiile pe care mi le-ai vindecat, pentru toate isteriile pe care mi le-ai suportat, pentru toate pasiunile pe care mi le-ai ascultat şi acceptat şi pentru respectul şi admiraţia pe care mi le-ai oferit şi inspirat deopotrivă. Şi toate fără să dai impresia că ai făcut vreun efort. Fără să simţi nevoia să te lauzi cu ele sau să trădezi vreun secret. Pentru tot ce a fost şi o să fie. Pentru magazinul de tricouri, pentru florărie, pentru bloguri, pentru târguri, pentru carduri, pentru pisici şi tobe, pentru dimineţile pe nisipul din Vama Veche şi cafelele din benzinării în miez de noapte, pentru clătite şi Teachers, pentru concerte şi bilete de autobuz.
knowing nothing is better than knowing it all
I hope my smile can distract you and my fist can fight for two
we are disappearing inside
Magic and sience? Babadabupi?
Analgezic
Imparatia Lizului la ultima suflare
If you jump off a bridge I’ll be there saving your retarded ass!
Plictis
Zile pline de handmade. Zile pline de lucru manual. (numai mie îmi sună vulgar? clar, sunt bolnavă). Aici, în colaborare cu Mariage Style, am făcut aceşti săculeţi. De aici am această minunată broşă. E movică si are o pisică. Pisică, pisică!. Si my “coffee cup” sub forma unui inel genial.
Mi-am dat seama că nu am un stil. O preferinţă pentru negru. O preferinţă pentru fuste lungi. O preferinţă pentru inele mari şi multe. O preferinţa pentru genţi mari. Nu neapărat combinate. Am momente colorate şi hippie. Am momente indiene cu pene, fuste şi papuci. Am stări emo cu tricouri negre, ojă neagră şi fard negru. (Menţionez şi stilul “hipster” cum spune Cip când mă vede în jeanşi strâmţi şi tenişi). Azi am starea “flip flops”. Cu starea asta mă duc în parc să moţăi pe iarbă. Mă găsiţi în Grădina Publică. Pe iarbă. Rectific: Botanică.
Kinda dirty
Le chatiment
Zile aglomerate şi chef de nimic. De nimic altceva decât.
Iau pastile cu înghiţituri mici de cafea rece. Ascult Rome şi am stări orgolioase de superioritate acută. Sună a boală pentru că este. Pesmetul e dulce, munca plictisitoare, aerul suportabil şi timpul prea scurt.
La opt jumate te aştept să mă convingi să ies din casă, să taci sanjenitor o oră lângă mine pe banca aia unde mişună arici în iarbă şi când să plec să îţi promiţi tu ţie că o să te schimbi. Iar.
Inspiring
…a misguided philosophy…
G îmi zâmbeşte bestial dintr-un colţ de canapea pe terasă la Daily. Nefiltrată rece şi pisici cotropitori. F arată serios, matur şi îndrăgostit. Insatiable. S îşi ridică marginea rochiţei scurte să îmi arate un vas de sânge fin pe pulpă, conştientă că privirea îmi alunecă altfel pe pielea ei. Another insatiable one.
Dragostea unei femei o câştigi puţin mai greu. Pasiunea o trezeşti mult mai uşor. Cu o cantitate infimă de alcool pe fond muzical superficial. Lucru care mă bucură. Un alt lucru care mă bucură este că eu nu mă încadrez în acest tipar dar femeile care îmi plac, da! De fapt mă încadrez. Pe muzică puţin mai grea.
Vreau unghii negre, muzică tare, pepene rece şi gel de duş marin.
Bârfă moale, dor de tine, vise erotice şi tremur de genunchi. Toate transformate în geamăt ud, puls crescut, bretele rupte şi urme pe umeri bronzaţi.
Doar aerul de munte mi-ar permite, azi, să dorm încolăcită pe tine.











