Aberaţii călduţe în braţele tale.

Încet, încet ne-obişnuim cu frigul. Căutăm cotloane călduţe şi stări calme. Ne odihnim bizar după o vară scurtă şi-agitată. Ne-obişnuim. Înghesuim în buzunarele din faţă stări moi cu filme americane şi pături pufoase. Ne citim viitorul în spuma cafelei sau bucăţele plutitoare de măr din vinul fiert cu scorţişoară. Uscăm felii rotunde de lămâi ca să le facem cercei şi ne facem planuri care încep din primăvară. Ne pregătim de hibernare şi de amintiri. Oftăm. Eu mă gândesc că doar pentru câţiva e aşa. Pentru alţii e o iarnă agitată, planuri de sărbători şi vacanţe, iubiri de-abia-ncepute, aventuri cu gust de zăpadă şi un anotimp ce va face diferenţa. Clar, unii aşteaptă, unii trăiesc şi iubesc. Unii ar opri timpul, unii l-ar derula.
Zilele astea am avut biroul plin de miez de nucă şi biscuiţi cu chimen, am băut cafele fierbinţi căutând razele soarelui şi am făcut planuri. Pentru dupamiaza, pentru mâine, pentru sfârşitul ăsta de săptămâna, pentru luna asta, pentru iarna asta şi pentru primăvara care o să vină.
Mi-e bine când timpul care trece îmi subliniază puterea, sinceritatea şi dreptatea care am avut-o. Şi-o am. Mi-e bine când doar timpul ştie să şifoneze oamenii răi ce altădată se băteau cu pumnii în piept. Cred că ei, în mintea lor chiar speră că anumite lucruri s-au uitat. Stupid. Mai ales acum că ale lor insinuări murdare şi le-au înghiţit forţat, înapoi de unde le-au scos.
Sunt un om bun. Oamenilor buni li se cam realizează toate planurile şi li se cam împlinesc toate dorinţele. Dintotdeauna vor exista oameni răi care gratuit vor încerca să demonstreze în eter că sunt un om rău. Sperând că planurile şi dorinţele să înceteze a mi se împlini. Şi timpul trece bătându-şi joc de ei. Şi mă bucură răzbunarea asta simplă a răutăţilor ce îi vor urâţi ireversibil. Şi tot om bun rămân. Un om bun care nu va ezita totuşi să-ţi dea o palmă răsunătoare ţie!… şi ţie! când vei fi mai aproape de mine decât lungimea braţului meu. Culmea nu va fi gestul meu şi faptul că nu vei avea tupeul să întrebi de ce. Pentru că toată lumea ştie.
Calmează-mă… sărută-mă… 

This entry was posted in Coffee.

One comment on “Aberaţii călduţe în braţele tale.

  1. Monica says:

    In unele cazuri mai rarut nu-i mai dragut :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

20 + 11 =