Despite all evidence to the contrary, I am not crazy

With you I’ve tried nothing and I’m all out of ideas.
Mi-e ciudă că nu-mi mai este frică, nu-mi mai este rușine și nu mai am emoții. Mă simt aiurea prea puternică, prea in charge și prea atotștiutoare. Și viața, în loc să-mi dea motive să mă tem, să tremur de emoție sau să mă pună la locul meu, insistă să-mi servească motive de “am zis eu”, “știam eu” și “eh”.
Păcat.
M-a apucat o stare acră și cretină. Mi-e ciudă pe oameni, pe mine și pe situație. Mi-e ciudă că nu-s cu tine, lângă tine, împreună. Mi-e ciudă pe tine.

Sunt tristă aiurea ca și cum nimic nu mai e deajuns, primesc complimente cu doar ridicături din umeri, prietenii pe tavă ca și cum, mneah, ar fi normal și declarații cu grimasă.

Sunt prea safe, prea confortabilă, prea ferită și prea inabordabilă. Intenționat. Și normal că nu mi se întâmplă lucruri palpitante, de speriat sau măcar puțin zguduitoare.

Presimt că am să înnebunesc brusc. I love to live single, drink double and sleep triple. But I’m too sick of marriage, too old for games and too smart for players.
Împachetez și-ncep să număr. Bani, etaje și zile. Hainele îmi sunt din ce în ce mai largi, plăcerile mai mici și mai intense și răbdarea aproape inexistentă.
I can write anything to you… or not, as the case may be, which is not the case.
Liz

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 − one =