Here I go into new days

(tumblr)





I’m pain, I’m hope, I’m suffer.

 Inboxul gol îmi dă o stare urâtă. Era o vreme când zi de zi primeam mailuri. Acum e doar gol. Pe de altă parte, inboxul veşnic plin al mailului de la birou nu compensează.  
 Decizii şi schimbări fatale. Din laşitate, eu, l-am părăsit. Mă bântuie regretul ăsta pe fiecare 8 ianuarie. Sau când mă-ncrucisez banal cu el pe stradă. Şi nu ne vorbim. Din laşitate, eu, nu l-am părăsit. Mă bântuie regretul ăsta pe fiecare 14 ianuarie. Sau seara când se-aude un televizor mergând.  
 Pentru că azi e 14 ianuarie, cred că de măcar un regret pot scăpa.  
 La mulţi ani! Consideră cadou doar 3 ani din 6. Ultimii. Şi e mai mult decât a primit oricine de la mine vreodată.  
 Azi am părul vâlvoi, unghiile albastre şi ochii conturaţi cu negru. Doar aşa pot plânge pentru ceva ce nu merită. 

3 comments on “Here I go into new days

  1. Alexiuss says:

    Vine un moment in care nu putem plange dupa ceva/cineva decat cu parul valvoi, unghiile de ce culoare or fi; ochii, iar nu conteaza cu ce culoare; dar sufletul e sigur conturat cu negru in momentele alea…
    si regretele, da, ele de cele mai multe ori sunt gri tern, un gri din ala toxic…
    upside-ul ar fi ca vine si un moment cand nu mai vrei si nu mai poti sa ai parul avlvoi si sufletul vraiste, si atunci dai tot ce-i rau afara din viata ta.
    si… te eliberezi :)

  2. Richie says:

    Nu inteleg si nu vreau sa intreb asa ca astept sa treaca o luna si-mi zici tu, ok… pe mail.. ca stii cat de prompt in raspuns sunt :)

    "we really are ants now
    escape the nest somehow"

  3. Liz says:

    Alexiuss, astept eliberarea…
    Richie, promit un mail… dupa o luna… pe care chiar ca o astept sa treaca… e atat de simplu si usor pe cat de greu si urat simt acum…

    …the nights are longer now than ever before…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − 2 =