Ohne dich ist alles doof

Când lipsesc din peisaj e o lipsă clișeu. De prea mult bine sau prea mult rău. Cu rimă cu tot. În ciuda ultimei mele postări ‘sinucigașe’, am lipsit de prea mult bine. Am stat sub o pătură și-am râs înfundat. Am chicotit și gâdilat. Am dansat, țipat și respirat. Am dormit. M-am odihnit.
Herr a venit încărcat de cadouri și m-am simțit ca Olguța la Medeleni când scoteam din cufărul de călătorie (rucsacul de laptop cu multe buzunare) cărți, pliculețe de ceai cu martzipan sau karamel, brichete, halbe antique de bere, artificii, pinguini, pocnitori, căni imense de cafea și dvd-uri de karaoke.
Herr, când apare, îmi dă senzația de timp. E timp pentru orice. Pentru blog, pentru SDC, pentru comenzile de handmade și pentru factura la lumină. Sper că încă mă citiți, Schimbul de cărți a fost frumos (deși am simțit lipsa Andreei și a lui Andrei de la Parkside), reiau lucrul pentru comenzi și factura la lumina o plătesc azi. Herr dă culoare lucrurilor din jurul meu. Și centrimetrilor pătrați de piele.
Când pleacă, încerc să ignor golul, lipsa și dorul. Încerc să ignor foile de calendar următoare care nu au nici o dată încercuită, subliniată sau îngroșată. Încerc să ignor impulsul de a mă pune într-un colț și a dormi între mijlocul lui ianuarie și mijlocul lui martie, între mijlocul lui martie și mijlocul lui mai, între mai și august, între august și octombrie. Aș trăi pe sărite, când totul are iar culoare.
Zâmbesc. Herr zboară acum. Mă întorc la jobul meu de birou (spion internațional), mă întorc la nodurile și broderiile dreamcatcherelor, mă întorc la blogul meu siropos și la proaspăt începutul Blogwars. Nu știu de ce dar abia acum am realizat efectiv conștient cât de bolnavă (la propriu) am fost iarna asta și cât de aproape de complicații serioase și chiar moarte, oricât de ireal ar suna. Și, da, după o revelație gravă vine și impulsul de putere și încrederea în noua șansă primită. Așa că pot calcula calm și natural ce cheltuieli presupune Download Festival 2013 și cât de reale sunt posibilitățile de a acoperi aceste cheltuieli. Pot zâmbi mândră la biletele de la Depeche și pot aștepta nerăbdătoare noi nume în line-up-ul de la Rock the city. Preocupări de om tânăr și în viață. Spre disperarea multora.
Toate astea și mult mai multe, din și despre mine, vin din rucsacul lui Herr de laptop, din pinguinii spontani ascunși în cele mai mici buzunare și din bețișoarele artificii care țin cât să-ți pui o dorință.

Herr, without you everything is stupid and pointless. But with you everything seems to get more than one colour on every inch. Including my skin.

 

This entry was posted in frappe.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 + eleven =