And who are you, the proud lord said

that I must bow so low?
Only a cat of a different coat,
that’s all the truth I know.
In a coat of gold or a coat of red,
a lion still has claws,
And mine are long and sharp, my lord,
as long and sharp as yours.

Beau cafele calde diluate în lapte și pășesc în ritmul pisicilor mele. Un episod din GoT cât tot sezonul. Halfman! Halfman! Shush. Spoiler.

Trăiesc într-o lume în care Continue reading

Iti chem eu un taxi…

Hai, ia un taxi și vino aproape… citește un ziar, mai scrie-mi o carte…

Dacă asculți două seri la rând muzică folk ți se regenerează fiecare colț romantic, fiecare gând de drumeție și toată natura și dragostea pe care le ai în tine. Și doar pe acorduri de chitară. Te visezi întins pe iarbă, cu ochii mijiți de soare și buzele ocupate de sărutat, inima bătând mai tare și viața părând cu mult mai ușoară.

Am stat în primul rând la Baladele Dunării, Festivalul Național Studențesc de Folk. Și încă mai fredonez melodia căștigătoarei trofelului. Adela Mihaela Țițescu. Felicitări. Și locului 1 de la secțiunea grup: Moldavian Folk. Mi-au plăcut tare. Și pe ei i-am găsit pe net. Dar Grupul Zori Zări, Ioana și Leo parcă… nu i-am găsit nicăieri și vai cât de faini au fost.

Așa că lenevesc duminica asta, fredonând folk, mângâind pisici torcânde, sorbind cafele calde și iubind puțin mai tare…

LE: Trupa Zări :)  via DespreEl

Unopened letter to the world

Îmi răsfoiești calm/ă profilul de facebook. Îmi analizezi pozele. Îmi citești zilnic blogul. Și-apoi tragi concluzii și-ți clădești o siguranță în părerea despre mine, despre ce fac și despre cine sunt. Poate mă cunoști de mai demult, poate nu mă cunoști personal dar prezența mea online te face să crezi că poți să mă cataloghezi.
Cred că de fapt singurul lucru pe care îl știi este exact timpul de 25 minute împărțite în clickuri de-a lungul zilei pe care le apăs sub o poză, o melodie sau un text, plus minus o informație personală abstractă și inofensivă. Nici un status n-o să îți zică cu siguranță cum mă simt, nici un check in unde sunt și pentru cât timp, cu cine și cât de bine mă distrez, nici o poză nu o să îți zică câte kilograme am, dacă am Continue reading

The quiet things that no one ever knows

N-am timp, n-am energie și nu mai am răbdare.
Vreau o vacanță, un îndemn și-o certitudine.
Nu-mi trebuie morală, competiție sau zgomot de fundal. Și nici măcar o impunere.
Merg prea puțin, vorbesc prea puțin și scriu prea puțin.
Musai e nevoie de bani, o rochie și o poză împreună.

Dragostea doare. Tare. Dar nimeni niciodată n-a creat nimic dintr-o dragoste împlinită. Și fericită.

Ambiția crește cu fiecare piedică, avântul cu fiecare obstacol de sărit și rotițele se învârt mai repede când apar probleme ce vor soluționare.

Planurile sunt frumoase, vara la început și timp pentru nimic.

Stop it, I have a girlfriend!
So do I… from time to time…

Lacuna Inc

Este pentru prima oară în viața mea când aș șterge tot. Este prima oară când înțeleg pornirea de a sigila și ascunde amintiri, de a închide blog, a șterge pozele de pe laptop, de a schimba decorul, prietenii, familia și pisicile. De a reinventa lumina fiecărei zile și întunericul nopților următoare. Este pentru prima oară când înțeleg că reinventarea se face amputând din tine pentru tine nu doar ascunzând de alții.

Mi-aș vopsi părul turcoaz și te-aș lăsa să mă iubești în timp ce mă uiți. Aș fi o clementină perfectă. Și poate rememorând spre început, cu ani în urmă, vei vrea să retrăiești, poate păstrezi, sau reînvii un sentiment.

You’€™ve molded me so I’€™m good to no-one else but you. That is what should slowly disappear into nothingness.

Dar n-am să șterg nimic, n-am să uit nimic și n-am să ascund nimic. N-am să neg nimic, n-am să las să treacă pur și simplu și n-am să tac. Am să lupt. Pentru mine. Nu pentru tine.

We might as well be strangers

La cât de puțin ne cunoaștem. La cât de rar interacționăm. Câteodată un străin te poate asculta/vindeca/îndruma. Obiectiv. Dar eu n-am fost. Nici străină, nici de ajutor și nici obiectivă.

Încerc să-mi umplu viața cu senzații. Iubiri. Trăiri. Resping clișee și tipare. Resping tablouri ce frustrează minți. Și trupuri. Viața e scurtă. Cel puțin asta. Prea scurtă pentru cât de Continue reading

Rings on my toes

 

Colega mea se învârte pe lângă mine într-o fustă mov înflorată și-n pantofi de saten cu flori lucioase. Gypsy look. Și-i și vreme dinasta nici foarte fierbinte, nici răcoare dar strălucitoare. Numai bună de ascuns între eșarfe transparente de voal colorat, cu o carte bună și-un nes cu lapte.

Am adoptat multe aspecte gypsy boho style. Ador culorile stridente și texturile, port brățări multe și colorate, port inele pe aproape toate degetele, port brățări la gleznă, port inel pe un deget la piciorul drept, am mai mulți cercei în fiecare ureche, am părul lung și negru cu șuvițe colorate de ață în el, îmi plac fustele lungi și rochiile vaporoase, eșarfele colorate și florile în stare naturală, întotdeauna mi-am dorit o florărie, un magazin plin de găleți de flori proaspete, am canapelele pline de perne moi și pisici negre și sunt o fire boemă. Îmi plac focurile de tabără, contemplatul stelelor în nopțile senine de vară, muzica trubadurilor și mersul în picioarele goale. Mă fascinează lucrurile tradiționale indiene, mexicane, gypsy, turcești și orice implică culori, handmade și nebunie.

Îmi trebuie un car-caravană și-un glob mare de cristal. Vara e cel mai fain stil de înfășurat în. Boho Style. Tot ce e bohemian, hippie, indian, free and colorful.
Inspirații de-aici:

Bohocircus
That bohemian girl


A quiet rain, an opened window, two random cats and a sweet milky coffee

Mă plimb și zâmbesc. Lumea mă percepe tristă. Nu sunt tristă, sunt moale, visătoare și bine. Deocamdată bine. Din ce în ce mai.
Ploile mă odihnesc atât de bine încât n-am putere să mă răzvrătesc pe următoarele weekenduri în care-s consemnată de-un job aiurea.
Mă tatuez banal și neoriginal cu un dreamcatcher mic și personalizat. Ca să sărbătoresc vreo 200 lucrate de mine care atârnă acum de oglinzi, paturi, gâturi sau urechi de oameni frumoși. Cred simplu și imatur în dragoste și libertate. Mi-e milă de unii oameni ce nu-și recunosc complexele și mimează o dragoste de sine falsă dar și de oamenii care își inventează defecte de dragul confortabil al complexelor. Ca și motiv de a rata sau chiar de a nu încerca. Nimic.
Eu cred că am ratat cele mai multe chestii. Doar pentru că am încercat de două ori mai multe.
Îmi propun o săptămână la mare. Patru zile soare turbat, valuri calde și nisip fierbinte și 3 zile ploi răcoritoare, asfalt sfârâind și iarbă udă.
Până atunci descoperim handsome long haired fish providers și griji noi precum temperatura camerei.
Ascultați Auberge.
Până la următoarea depresie sunt fericită. Tare. Cum n-am fost de prea mult timp. Și am în gând câteva persoane cărora le-aș dona, fără regrete, în supradoză, fericirea mea.

Art tag: missing creative bliss

Se apropie un târg de handmade. Vineri și sâmbătă, pe 18 și 19 mai, în curtea Muzeului de Artă Vizuală din Galați. Coincide cu Noaptea Muzeelor deci sâmbătă programul va fi întins spre miez de noapte.
Tocmai am (noi) terminat o comandă și o colaborare cu BeChristensen deci toate șansele să purtați o brățara făcută de noi dacă vă doriți o bijuterie daneză. Am întârziat comenzi pe Breslo și mi-e rușine. Și câteva promisiuni făcute unor prieteni.
Se-apropie târgul și eu n-am inspirație. Mi-am așezat bancul de lucru cât mai atrăgător, mi-am aliniat lipiciurile, ațele și pisicile. Am pus muzică. Și de-atunci aștept.
Visez cu ochii deschiși, îmi analizez cicatrici, ignor telefoane dureroase și grădinăresc vesel în câteva ghivece cu plante de apartament.
De pe Pinterest and StumbleUpon, creative spaces and art studios. Vă promit poze și din cuibul propriu și personal. Am promis și celor de pe breslog (blogul Breslo).


I won’t listen to your shame

There is nothing that says summer more than the smell of rain on the sidewalk and pavement…

Mă pierd într-un început de vară și calc zgomotos pe pungi mari și goale de chipsuri. Am nevoie de liniște. Am nevoie de calm și bine, de soare și nimic, de pantă lină și sănătate cel puțin temporar. E vremea planurilor exacte, e vremea deciziilor și direcțiilor, e vremea listelor de pros and cons. Toate gândite egoist, distant și departe.
Nu suntem bine niciuna dintre noi. O adunătură de ochi umezi, glasuri tremurate în telefoane ce dau tresăriri, zâmbete forțate, furtuni de puf de plop, fum de țigară inhalat atât de adânc pe cât de departe se duce gândul în momentul ăla; mascăm Continue reading