You seem dressed in all the rings of past fatalities

by
S-a lăsat brusc o linişte apăsătoare. Liniştea aia în care zgomotul de logare al unui id pe ym te face să tresări cu tot cu scaun. Liniştea aia în care îţi strângi genunchii cu mâinile, te bâţâi autistic privind un nickname. Starea surdă în care the psychic mode în pidgin nu mai e fun ci doar chinuitor aşteptând să vezi ce scrie. Primeşti sms şi-ţi tremură mâinile. Răspunzi sec şi uiţi să respiri. Liniştea racoroasă. Idle. Cel mai bine face somnul. Şi în momente dinastea somnul e plin de vise aproape reale. Dimineaţa are altă culoare şi tu te simţi mai puternic. Când ţi se reproşează un gol ai primul instinct să-l vezi şi simţi şi-n tine. În mine nu e gol. M-am gândit. Nu e.
Şi-apoi brusc, de la lumina asta de primăvară instaurată, te simţi mai bine. Faci planuri frumoase de 1 mai pe plajă, de sfârşit de săptămâna, în aprilie, la Bucureşti şi de-o plimbare pe faleză mâine. Chiar mâine.
Când ajungi în punctul ăla în care e urât, doare, te simţi minţit şi crezi că meriţi mai mult, ai senzaţia că dacă spui stop, pui punct şi tai de la rădăcină rezolvi ceva, sau că poţi merge mai departe sau că e exact ce trebuia făcut. Şi-apoi când trec următoarele ore realizezi că doare tare, că dacă motivul era confuzia şi ceaţa, acestea s-au adâncit şi dublat, realizezi că punctul ăsta şi NU-ul vehement te-au aruncat într-un hău mai mare decât ăla în care te credeai. Şi-apoi la ce bun?
Casual friday în tenişi şi tricou Metallica. Random texting. Un coleg îmi spune Oneta. Sweet. Office supplies sau cadouri sub forma pixurilor roşii cu gel. Miroase a cafea caldă.

Ailurophile

by

Freddy Mercury a avut-o pe Delilah, Nostradamus pe Grimalkin, Edgar Allan Poe pe Catarina, George Sand pe Minou, Tesla pe Macak, Mark Twain pe Apollinaris, Alexander Dumas pe Mysouff, Einstein pe Tiger, Dickens pe Willamena, Churchill pe Jock, Lennon pe Mimi, Liz pe Pespi.

Primul pas e facut. I own a cat.
Later Edit: Hai, să completăm lista, vă rog!

*  Dina pe GimiCiu, Piersică şi Vasile
* Docica pe Cocaina (trebuia menţionată din memorie frumuseţea asta de pisică)
* Monica pe Portocală şi Griuţ
* Cami pe Cami şi Dragonu’
* Ammelie pe Tanu, Arshi si Iepuras
* Lord D’If pe Macarena, Mita, Max si pe Trompeta
* Un trup pe Moti

A wizard is never late!

by
(tumblr)

Filme bune, vesele, grele sau uşoare. Cracks, Y tu mama tambien, The Garden of Eden, The Romantics.

Am devenit posesivă. Cu oamenii mei. Am început să resping zâmbetele de complezenţă şi băgarea naivă în seamă. Am devenit rea ca autoapărare. Puţin mai vulgară, nu în limbaj sau comportament ci privire şi gânduri. Desfiinţez şi nu accept. Impun. Mă. Refuz să-mi pierd vremea cu ceva neinspirational.  
  
 Inele mari şi unghii negre. Am nevoie de tricouri. Şi de tine. Scriu mult într-o agendă mică. Nu recitesc, cum fac pe blog. E doar o pasă, cred. Presimt furtuni şi-aştept aprilie.  M-agit nebună în căutare de linişte. Scanez oameni, răspunsuri şi conversaţii. Scanez reacţii. Dau verdicte subiective, râd evil şi plec mai departe. Dacă încalci o limită ce până acum doar o arătăm râzând, mă pierzi. Nu îţi permit tonul, cuvântul, aluzia sau insistenţa, mă pierzi. Şi nu-ncerca să-ţi afişezi o indiferenţă fake pentru că e atât de evidentă şi penibilă. Eu ştiu că lumea poate trăi fără mine dar e o diferenţă mare până la a mă caută zilnic să-mi spui că poţi trăi uşor fără mine. See my point?  
  
 Heh. Trăiesc în mine oameni atât de mari, frumoşi şi buni încât nici toţi haterii mei din lumea asta adunaţi n-ar putea să-i egaleze în profunzimea unui gând. I’m not antisocial, society is anti me. Accept provocări deştepte, planuri gândite şi minţi ambiţioase. Chiar caut.  

You’re late.
A wizard is never late!

GreenSeason

by
(tumblr)

Vremuri bizare. Luni prea pline şi prea mari. Oameni nebuni şi invidioşi. Oameni frumoşi şi departe. Stres şi uitare. Soare, un plan şi o eşarfă. Obloane trase, uşa încuiată şi odihnă. Somn agitat şi dorinţă. Sex şi orgasm după orgasm. Vis agitat şi senzaţia de cădere în gol. Putere, pumnii strânşi şi maxilarul încordat. Un text pe telefon, o melodie şi o reţea căzută. Pisică, peştişori şi aşteptarea verii. Curaj, hotărâre şi degetul mijlociu în sus. 
  
 Papucii s-au transformat în şlapi, uşa la balcon lasă perdeaua să fluture şi pilota e mai racoroasă şi mai odinitoare. Semn că azi mănânc o salată mare de legume proaspete. Că e timpul. 

Make them wonder why you’re still smiling

by
   Vinerea cu minute lente, aer de toamnă (aşa îl simt eu) şi frunze uscate ude, tenişi şi-o zgaibă-n cot. Încă aştept my gypsy summer to invade. Îs plictisită foarte, dar zâmbesc cretin. Părul îmi e mai negru, la fel şi unghiile şi pisica.  
funny pictures of cats with captions

    Gândesc mult prea erotic, lately. Nu pot să scriu aşa. Pot doar şopti.  
    Apele mi s-au liniştit, nisipul mi s-a aşezat. Ştiu cine sunt şi într-o luna aflu şi cum mă numesc. Mă amuză cei care fără doar măcar să încerce să înţeleagă cine sunt şi ce-i cu mine, îşi pot permite luxul să tragă concluzii cu aer definitiv. Câtă prostie. Şi mai ales cât consum inutil de energie. Cum aş putea să sugerez cum să consume altfel o oră, zi şi energie fără să par vulgară ci doar sinceră? 
     Cred că povestea vieţii mele ar şoca. O viaţă, de altfel, plină de clişee. Nimic atât de neobişnuit în oameni, perimetru şi situaţii. Şi chiar destul de normală şi lipsa limitelor. Dar ar şoca şi supăra prin fericire şi putere. Prin satisfacţie şi dragoste. Şi nesupunere pentru nimic în lume, sistem, om rău, un standard învechit şi-o limită doar de manipulat. Trăiesc pentru senzaţie şi sentiment. Şi-atât. Pentru că la urmă doar în ele ne calculăm viaţa fericită, nu în cât am rezistat, cât am îndurat şi cât am sacrificat, cât am părut, cât am mimat şi cât am reuşit să păcălim ci doar cât am simţit.  
    Se-nchina mulţi la amestecătura asta de principii fără limite, de zâmbete flower power, de ţel suprem în dragoste şi orgasm, de fericire şi detaşare egoistă şi inofensivă dar nimeni n-o adoptă şi prea puţini rezistă când alţii încep a-i judeca. Păcat. Că tot ce trebuie să faci e să iubeşti şi să fii sincer. Şi-aşa dezlegi toate enigmele. 

Why ILoveHandmade punct ro

by
‘The giver of a handmade gift has avoided the parking lots and long lines of the big chain stores in favor of something more meaningful.’


     Cumpăr, ofer, port şi creez handmade stuff. Merg la târguri şi am un blog de lucru manual. Şi citesc IloveHandmade.ro,  cel mai  cunoscut şi citit blog despre handmade din România. Dacă vrei să cumperi cadouri unicat şi lucrate manual de-acolo ajungi la cele mai bune locuri pentru că ei promovează artiştii cei mai inspiraţi, dacă vrei să înveţi din tutoriale făcute cu cap, găseşti pe ILoveHandmade tutoriale despre orice, dacă vrei să te faci cunoscut şi auzit, dacă vrei să înveţi pe alţii cu tutorialele tale, dacă vrei târguri şi evenimente ce implică handmade, dacă vrei informaţii despre legislaţie şi experienţele altor artişti români găseşti. Cam tot ce înseamnă handmade, tot ce ajută un artist handmade şi tot ce are nevoie. Pentru că e un blog despre handmade făcut din dragoste de handmade. 
      
      ILoveHandmade.ro e mai mult decât un click, e deja un brand în handmade-ul românesc, toată lumea ştiind de târgurile organizate, de evenimentele frumoase, de titlurile câştigate şi de concursurile cu premii inspirate. Vă invit să citiţi despre toate astea şi să vedeţi cum creatorii români lucrează din plăcere, expun mândri şi se bucură nespus când lucrările le sunt apreciate, purtate sau oferite cu drag. 
  
      Ca şi creator, ai evenimente şi concursuri, ca şi client iubitor de handmade, ai recomandări şi sugestii, ca începător ai sfaturi şi forum si  pentru că sunt serioşi şi puşi pe fapte mari, numeroase companii multinaţionale s-au implicat alături de ILoveHandmade.ro în comunitatea artizanilor din România. 

       ILoveHandmade.ro e un loc de unde să porneşti, pe unde să treci zilnic sau unde să te opreşti ca iubitor de handmade.    


      End Mass Production, Love(buy) Handmade! ILoveHandmade punct ro.
*advertorial

Alphonsine, Manilla, Mulgoba, Gandaria, Kuini sau Sandersha?

by

    Mango, iederă, mahon şi fistic. Mă pregătesc de-o incantaţie dorită. Aleg ingrediente pentru cea mai bună poţiune magică. 
  
    There are several people în this world that I find completely lovable and you are all of them.  
  
   Măceşe, să nu uităm de măceşe. Boluri imense, transparente şi decor natural de tei. Castane. Nelipsitele castane. Un glob pisat pentru că nu există magic without glitter. E pentru melancolie şi copilărie. Un parc imens cu magnolii în floare, aprilie şi mai din calendar, nutella şi o lingură imensă, neapărat un tei bătrân, clătitele cu nume sofisticate precum gustul, un strop de suc de roşii la cutie, o cariocă verde crud, două medalioane şi-un inel. Mai multă magie de-atât nu există.  
   Toate pentru un strop in plus de sinceritate. 


  

Defying gravity

by
(meh.ro)
               În pozele din parc. Nici nu trebuie să scriu prea multe, nici nu prea pot. O migrenă. Empatică. Sunt obosită azi. Mi-am încărcat viaţa într-o maşină prea mică s-o încapă şi-apoi am trântit portiera făcând prizonieră şi-o pisică neagră şi prea agitată pentru un drum aşa de lung. Am condus neglijent dar încet dincolo de limită imaginaţiei. Etajul 13. Limita peste care nu mă credea nimeni c-aş vrea să trec. Am făcut două popasuri scurte doar cât să-mi afund picioarele goale într-un strat prospat de iarbă verde. Fuste lungi şi flipflops. Terase umbrite cu bere nefiltrată. O gară goală. Strada Traian nr. 36.
              Şi-apoi m-ai vindecat în garsoniera aia de rahat ce doar nouă ne pare de vis.
              Ce face fericirea din om!

Titlu sofisticat în engleză

by
(tumblr)

În ziua de azi nici anonimii nu mai sunt ce-au fost. Nici prietenii. Nici balanţele, alea ce folosesc echilibre dezechilibrate să compare compromisuri.
 Pentru că eu încep cu E sufăr deschizându-mă. Iubesc la fel. Pentru că tu începi cu I, suferi închis în tine şi iubeşti la fel. Soluţia fatală e ca eu să sufăr sau iubesc închizându-mă în tine. Stupid. Un fel de-a spune că nu mai spun nimic.
  Cât de bine trebuie să cunoşti un om ca să îl recunoşti într-un comentariu anonim?
Duminică, târziu în zi, … mi-am uitat continuarea gândului că te-ai uitat frumos la mine muşcându-ţi buza de sus… şi-apoi genunchiul meu.
 Şi-apoi, nici aragazele nu mai sunt ce-au fost, nici slutele linguri de lemn, nici filmele despre Facebook sau Cracks văzut în parc şi soare.
 Sunt liberă. Puternică. Iubită. Şi mă ascund după un blog.
 Prove me wrong.