Category Archives: Cat

Right now just coffee and shampoo bubbles… no cat…

by

..aaa… nici nu stiu cum sa incep sa scriu… nici nu stiu daca e bine sa va las sa ma imaginati asa trista si plangand…
Azi…sau cel putin acum… plutesc intr-o stare groaznica de incertitudine… care de fapt inclina spre certitudinea nefiintei mai mult…
Dimineata incepuse frumos… si iata ca discutia reconfortanta pe care o aveam a fost intrerupta brusc de o urgenta… urgenta era pisica mea… care a ajuns inghesuita-ntro cutie la clinica veterinara… unde, iata, i s-au dat putine sanse de supravietuire….
Nu stiu la ce sa ma astept… am o sansa dintr-o mie la o veste buna… si plang si ochii imi sunt umflati si dor… simt ca pierd un cuvant din definitia mea…
aaa… ea…
Later Edit:
M-am gandit ca n-are rost sa mai scriu inca un post trist… asa ca il voi intrista pe asta un pic mai tare …
Sunt calma si nu mai plang… pe partea cealalta a strazii, in fata magazinului sunt trei copaci si cativa boscheti ce vara infloresc… acolo am ingropat-o pe Scama, o pisica alba si rea ce m-a iubit nespus… si tot acolo e si Baba, pisica ce-a trait 14 ani si a murit calm, in somn, de batranete… si-acum si Suzi, iata, ce ieri torcea necontrolat sub mangaierea domnisoarei cu unghii rosii si voce soptita….
Si o sa-mi treaca… dar acum ma uit in gol… o caut… o aud… O jumatate de pliculet wiskas… neterminat…. cateva boabe de mancare de pisici intr-o tavita… ceva ghemotoace de par pe mocheta si pe scaunele de pescuit… cat par avea pisica mea… am calcat pe-un cubulet de pesmet furat de ea azinoapte si molfait langa soba… pe husa cutterului sunt urme de pamant galben in forma labutelor ei, nu le-am sters ca mi se pareau funny… am aruncat cutia cu cravate scolare unde dormea nederanjata… Betty, cainele lup, o cauta imediat ce deschid usa… si-apoi ridica ochii intrebatori la mine… eu plang din nou… toate astea de la ora 12, astazi…
Si-i simt acut lipsa pentru ca ea era acolo cand eu plangeam din milioanele de motive stupide din care se poate plange pe lumea asta… si iata ca acum plang dupa ea si nu-i nici macar un singur om cu mine sa o planga macar de dragul meu…
Suzi era cat din catcoffeeandshampoobubbles… si nu mai e…

The more People I meet, the more I love my Cat!

by

Azi iar m-au năpădit atât de multe şi de grele. Pragul depresie mi-apare aproape şi tentant. Totul e gri şi negru azi şi nimeni şi nimic nu-mi poate aduce zâmbetul pe buze. Şi sunt câţiva care se străduiesc. Locul prietenului cel mai bun e gol. Şi am recunoscut-o. Oameni prietenoşi, prieteni buni şi-atât sunt mulţi şi unii chiar râvnesc la al meu loc atât de gol. Şi totuşi nu-i o preselecţie. Cel /cea ce se potriveşte va intra firesc şi de la sine în acel loc. Aşa cum au făcut-o şi alţii câţiva. Şi îmi vine chiar să cred că a mea stare e un pic indusă sau împrumutată din câteva depresii cunoscute şi simţite şi vreau să pot să o zic fără să-mprastie vre-o urmă de vinovăţie. Zâmbesc nervos la glume slabe. Îmi tremură imperceptibil mâinile şi corpul. Am urmărit, deunăzi, epuizată de dragostea şi nesfârşitele-ntrebari a câtorva duzini de copii mici, trei filme la care am plâns în întuneric singură şi ronţăind pesmet. Mi-e ciudă când mi se întâmplă multe şi nu am pe cine suna să ţip, să spun, să povestesc. Şi aş împărţi destule dar n-am cu cine şi de ce. Şi-aş întreba, cu ciudă, diverse lucruri ce nu-mi par în regulă şi-ntotdeauna aş vrea să am şi o a doua părere-n care să mă-ncred . Dar telefonul sună insistent şi întrebări de bine multe m-asaltează şi degeaba pentru că oricât le-aş oferi imagini clare despre mine, continuă să vadă cu totul altceva. E clar că nu se potrivesc locului gol lăsat aşa în urma, poate, a unor câteva trădări urâte şi dureroase sau poate a unor mii de kilometrii depărtare sau altor noi iubiri şi-ndragosteli

ieşite la iveală. Deja am obosit să caut mistere-n oamenii noi pe care-i întâlnesc sau să răscolesc
avidă priviri în căutarea profunzimii. Refulez simplu şi absurd în mailuri scurte, rare şi ciudate. Îţi mulţumesc. O carte nu a reuşit să mă ajute. Ieri deja mi-am interzis-o. E depresivă, scrisă prost şi celebră degeaba. Hua, Coelho! Nu are rost să vă mai spun că singura fiinţă caldă ce pare a comunica cu mine zilele astea e pisica mea.

Împărăţia Lizului

by


Vreau să scriu azi despre un zâmbet, o stare de sărbătoare, de ce, azi, am iubit toamna şi o braţară.
Un zâmbet. Şi cel mai frumos. Glumind, eu îl numesc zâmbetul cu efect placebo. Pentru că-mi face bine. Şi posesorul, ca un prieten bun ce este, mi-l dăruieşte nelimitat. Şi crede că doar mi se pare mie binefăcător. Pentru că vreau să fie. Simboluri de la el am multe. De neînţeles. La fel e şi privirea lui. Tot de neînţeles. Doar câteodată se predă.
“Asta la baby, vista!” exact în ordinea asta…
“Excage” fără un sens anume, sau poate nu-l cunosc eu inca…
Abuz de smilyes…îi atribui…
Ochii verzi ai păpuşii mele de porţelan … tot el e vinovat. “Toţi sunt vinovaţi!” mi-ar şopti dac-ar privi acum ce scriu…
O stare de sărbătoare. Pentru că azi la mine a fost sărbătoare. Fără motiv la mine. Găleţi de flori şi staniol răscolit de-o pisică prea fericită. Şi vreau atâta stare de sărbătoare să o dau mai departe. Cui o merită. Azi.
De ce, azi, am iubit toamna? Stupid. Pentru că o iubesc de când mă ştiu. Pentru că a plouat frumos. Cafeaua caldă este mult mai bună băuta toamna pe răcoare udă. Şi mersul cu maşina este mai plăcut. Şi muzica mai bine simţită. Şi fularul mai moale. Şi părul ud e mai rebel. Şi verdele mai verde.
Drept pentru care ultimul lucru este o braţară. Gata. Şi care îşi aşteaptă stăpâna.

my silent wish…

by


Când oamenii împrăştie pasiuni şi-şi exersează puteri magice asupra mea un mare gol în stomac (butterflyes trademark) îmi guvernează zilele.
O dedicaţie întotdeauna e frumoasă. Şi totuşi o melodie aşezată blând în mâna ta e altceva. Nu ţi se dedică ci ţi se oferă. Şi stările sunt mult mai intense. Şi dilemele mai mari. Şi enigmele mai adânci.
Şi am primit pentru că merit.
Nu sunt atât de soft pe cât mă crede richie. Mulţumesc. Şi sunt cu mult mai soft de cât mă crede altcineva atribuindu-mi o “plăcută nonşalanţă”. Mulţumesc. Şi sunt exact cum m-a văzut o fată cu ochi frumoşi şi glas liniştitor bând calm un ceai cu gheaţă în prezenţa mea. Şi un prieten drag c-un zâmbet cu efect placebo a învăţat să mă citească.
Şi am primit amestecat… Faultline/Coldplay – Your love means everything apoi Bathory- Woodwoman şi-apoi a lullaby song plin de blissful bubbles…”BT – Lullaby For Gaia”
Şi ce efect au avut asupra mea ar fi interesant de urmărit… cum una dintre melodii m-a trimis jumătate de noapte pe malul Dunării pe o băncuţă, cum alta m-a hipnotizat şi alta m-a trezit la realitate…
Şi-apoi dacă mingea e la mine în teren am s-o păstrez. E de la tine.
Coşul meu e plin de scrisori mototolite. Imaginar. Backspace. Şi nu ştiu cum să îţi răspund. Şi 28 îi simt din plin.
“She offers me the ability to take a fatal wound and all she’ll claim is my young heat”
Şi dacă stârnesc destul de grele întrebări în tine ştiu că nu-ţi voi putea răspunde. Şi dacă stârneşti destul de grele întrebări în mine îmi voi dori să-ţi pot răspunde la ale tale.
Mă obsedează Ozzy Osbourne la maxim în maşină…
Şi toată lumea ştie că o dorinţă aflată nu se mai îndeplineşte… decât dacă e auzită de cine trebuie…
Şi gândul că poate miercuri… amplifică intensitatea…

Furtună vs. gând lejer de vară

by

E răcoare în dormitorul meu maro cu storuri trase până jos… vântul pătrunde doar puţin prin găuri rare, simetrice şi luminate. Pisica doarme răsfăţată de-o pernă moale cu imprimeu de leopard. Cred că se simte lenea binefăcătoare de vacanţă. Se simte odihna zilelor agitate de pe litoral. Un telefon subţire m-a anunţat încet că moare. L-am salvat cu mişcări lente, în reluare, ca şi cum mi-ar fi fost indiferent dacă hranitorul cablu ar fi ajuns la timp la el. Şi totuşi vremea e potrivită pentru acţiuni energice şi rezolvări de situaţii presante. Cred că de-asta gândurile mi-au luat-o razna. Aleargă care încotro. Dar al meu corp tot lenii se supune. Pisica are o boală molipsitoare cu răsuciri şi ochi mijiţi cu tot.

Aer curat atât cât poate fi. Aromă de cafea reincalzita…apoi caldă, proaspătă şi revitalizanta… tot pentru gânduri. Am o dorinţă de-a mă înnoi, de-a cumpăra ceva de stare bună, de-a da un chef cu bere, teachers şi un cherry… un tort de cremă dulce de-a lu’ mama…fistic şi multă filozofie cu întrebări existenţiale spre dimineaţa ochilor roşii. Cântă-mi un cântec la chitară! Vrei? Compune-o poezie pentru mine! Pentru noi care-am fost… Furtunile răscolesc nisipuri ce-ascund şi-ngroapa multe uitate sau ocolite.

Forever mine

by

Ca intotdeauna cand sunt trista, suparata, nervoasa si dezamagita, jumatatea inteligenta si energica din viata mea face tot posibilul sa ma goleasca de toata energia negativa si sa-mi dea destula treaba si batai de cap prin faptul ca exista langa mine (din dragoste, desigur) ca sa ma faca sa uit motivele supararii pe intreaga rasa umana… Subscriu binenteles catorva citate celebre si recunosc ca orice detinator de pisica, ca a mea ma detine pe mine, ca in mare parte viata mea e condusa de ea, ca e lipsita de tact si cu propria parere despre mine pe care nu cred ca mi-as dori sa o aud cum spun alte citate la fel de celebre…E singura careia ii accept cotropirea orgoliului si umilirea aparatului respirator si auditiv… e singura care din coincidenta sau tors zgomotos si mincinos e langa mine exact cand am nevoie si fara exceptie… e cea care avand lumea acoperisurilor, gradinile cu copaci si motani, vrabiute ciripind in soare, gandacei miscand iarba inalta, avad toate acestea(raiul pisicilor) la picioare, se intoarce de fiecare data la mine, langa mine, pentru mine (si pentru pliculetul de Whiskas)… e echilibrul meu si certitudinea mea… e pisica mea!
Si cine are pisica stie despre ce vorbesc… si daca nu stiti puteti sa vedeti pisica lui Simon pentru o imagine mai buna a fenomenului de a fi detinut de o pisica. Imi place Simon’s cat. Am descoperit-o pe blogul lui Richie si mi-a ramas la inima. In incheiere citatul care mi-a placut cel mai mult despre pisici:
“Pisicile sunt mai inteligente decat cainii. Nu poti sa convingi opt pisici sa traga o sanie pe zapada”. Jeff Valdez

Portret

by

Reprezinta echilibrul meu… ma face sa ma simt acasa oriunde o aud torcand… e descurcareata, independenta si dominatoare dar niciodata rea… si niciodata violenta…
In sinea ei se vede o mica Olga… si eu o las sa creada ca este… iubeste mult si neimplinit un motan negru si frumos…