My surrounding hullabaloo

Mă las inexplicabil cuprinsă de un haos general și-apoi mă-ndrăgostesc iremediabil de oamenii în care mă pot liniști.

De la Rock the City nu m-am mai întors. Am rămas acolo.

Trăiesc experiențe care mă schimbă. Și după fiecare mă simt cu-atât mai mult mai eu. Cunosc oameni care nu-mi imaginam că există și-apoi mă gândesc că sunt exact așa cum mi i-am dorit.

Nu caut pe nimeni și nu încerc să găsesc nimic. Cumva, cine trebuie, mă găsește întotdeauna. Iar destinația dorită e atinsă chiar și cu trei telefoane cu GPS moarte, un capac de logan sau drum cu obstacole și gropi ce-nghit picioare.

Dar telefonul meu chiar a murit. Bătrânește și trist.

M-agit bizar într-un acasă care mă vindeca și nu mă mai vindecă, vizionez online garsoniere în Cluj și mă gândesc că m-am îmbolnăvit de-o incapacitate de a crea. Orice. M-am îmbolnăvit de-o așteptare. Mi-am pierdut dorința de a ști, puterea de a planifica și nebunia de a face lucrurile să se întâmple. Pentru că oricum se întâmplă. Și oricum se împlinesc. Reușeam cu succes să țin frâiele haosului ăsta și să îi simt ritmul atât de bine încât să-i controlez cumva vârtejul spre punctul unde mă îndreptam. Mi-am dat seama că nu știu unde mă îndrept și m-am oprit. Și-atunci am putut să văd clar oamenii care s-au oprit și ei, care m-au privit în ochi și au dat din cap aprobator așteptând să mi se oprească de tot vâjâitul.

Am senzația că totul se prăbușește în jur și că doar noi rămânem în picioare, prăfuiți, zâmbitori și nebuni.

Vara asta m-am simțit mai singură ca niciodată dar mai iubită decât am fost vreodată.

M-am oprit și mi-am amintit. Asfaltul fierbinte, îngrijorarea, ploaia, scaunul pe care mi-am întins picioarele, declarația, promisiunea, ura, rochia neagră, tricoul rupt, cerceii, ciuda și liniștea. Și-am uitat orice altceva inclusiv cine sunt. Și e momentul ăla ciudat și fericit în care am mai dezlegat un mister al universului (expresie și stare ce-i place mult lui Flo) și în care așteptarea e pentru omul care te recunoaște pe tine și confuzia din ochii tăi și-ți dă sensul vieții cu un: you’re mine spus răgușit, serios și hotărât.

Pe tigru îl cheama Fill. Scris exact așa.

 

3 comments on “My surrounding hullabaloo

  1. Flo says:

    Bine-ai venit printre noi, Fill.

    Heeeei, “Fill” seamana cu “Till”. Hei?

    • Liz says:

      Pai e o combinatie intre Flo (scrisa Floo in telefonul meu si Till). Daca aveai vreo dilema ce ar iesi din aceasta combinatie, iata, iti zic eu, un tigru de plus cu care dorm eu.

  2. Flo says:

    Vai, dar is atat de emotionata ca nu stiu ce zic. Mai ales din cauza “F”-ului din “Fill”. Vai.

    Somn usor de-acum incolo :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

4 × 4 =