Omnipresent Disorentation

(tumblr)

Be everywhere, but never know where you are.

   Caut bucăţi de linişte şi-ncep să construiesc castele şubrede. Mănânc pomelo fărâmă cu fărâmă cum tu m-ai învăţat. Câteodată mi-e greu să cred şi-apoi îmi amintesc de câte ori ai alergat după mine, de câte ori mi-ai spus că mă iubeşti plângând şi de câte ori m-ai salvat. 
   Îmi place ideea de hippie, de liber, de haine înflorate, de viaţă pentru dragoste, pace şi natură. Nu-mi place ideea de murdar, praf, lipsa confortului minim. Îmi place părul lung plin de mărgele şi şuviţe împletite, aţă colorată şi pene indian style. Nu-mi place părul încâlcit, murdar, nepieptănat sau neparfumat. Îmi place să filosofez cretin, să susţin absurd irealităţi şi să cred în lucruri nedemonstrate. Nu mi-a plăcut niciodată ideea de a fuma iarbă. N-am şi n-o să. Îmi plac dreamcatcherele, pisicile negre, tatuajele şi Harry Potter. Asta nu înseamnă că am puteri supranaturale. Îmi place vara, soarele, plaja, marea, iarba verde, aerul de munte şi liniştea. N-aş renunţa niciodată pentru ele la civilizaţie, agitaţie, oraşe aglomerate şi accesul nelimitat la oameni, mulţi oameni. Sunt oarecum dependentă de tehnologie, petrec destul de mult timp online dar nu neapărat socializând, nu vorbesc pe mess aproape deloc, îmi iubesc telefonul mobil şi urăsc să vorbesc la telefon chiar şi cu tine, sms, offline messages and mails work better for me.
   Îmi plac oamenii care nu măsoară prietenia în ore petrecute împreună sau separat, în secrete împărtăşite sau idei susţinute. Prietenia este cu totul altceva. Prieten în primul rând eşti… şi-apoi ai.
   Nu înţeleg falsa respingere şi nerecunoaştere publică a vizonarii de porn şi nici limbajul cotidian mai mult decât vulgar. Câteodată astea împreună. Da, accesul la porn ar trebui mult limitat… pentru că şi deoarece. Nu ştiu dacă limitat e cuvântul pe care îl caut. (E grav şi nu e normal ca un copil de clasa a VI-a să aducă la şcoală reviste porn, e normal pentru un adult de 30 de ani to enjoy porn). Nu înţeleg de ce adolescenţii se grăbesc să facă sex când de fapt ar trebui să se grăbească să se îndrăgostească şi să iubească.
     Nu înţeleg bărbaţii care lovesc femei. Femeile lor. 
    Nu cred că există fericire fără dragoste. Poţi fi sătul, satisfăcut, sănătos, drogat sau amuzat maxim dar nu fericit. 
    Ştiu sigur că în dragoste nu contează sexul (gender). Chiar nu contează. Ştiu sigur că într-o relaţie cel mai mult contează sexul, compatibilitatea sexuală. 
    Mi-e dor de tine şi când eşti în faţa mea şi trebuie să clipesc. Îmi aduc aminte perfect prima zi în care te-am văzut/cunoscut. Îmi aduc aminte perfect prima zi în care am cunoscut/văzut pentru prima oară fiecare bărbat sau femeie pe care (l-)am iubit(-o) mai apoi. 
  Cred că sunt mai multe femei superficiale decât bărbaţi superficiali. Şi totuşi femeile profunde sunt mai profunde decât bărbaţii care gândesc profund. Face sens. Pentru mine. 
   A trecut prea mult timp de când n-am mai cunoscut un om foarte tare. 
  V-am zis vreodată mulţumesc pentru că mă citiţi? Mulţumesc. Mult. Nu am ţinut neapărat să comentaţi, n-am pus întrebări să vă aştept răspunsurile şi doar când v-am cerut recomandări sau am scris postări îngrijorătoare v-am văzut pe mulţi dintre voi. E bine aşa. Nici eu nu comentez pe multe din blogurile pe care le citesc cu drag. Deşi ar trebui. Mie îmi fac bine tare comentariile mici şi simple, mari şi întortocheate sau doar cu un smile. 
   Atât azi. Bem un ceai oricând şi cu oricine crede că ar fi frumos să bea un ceai cu mine. 

17 comments on “Omnipresent Disorentation

  1. Camelia Bucur says:

    :)

  2. k_free2fly says:

    te imbratisez,fata draga,cu tot sufletul:)

  3. Liz says:

    Woow… multumesc… s-a simtit imbratisarea bine. Again?

  4. k_free2fly says:

    again,and again,and again….strans strans:)

  5. Liz says:

    Thank you… feels damn good…

  6. Liz says:

    blogul tau este deschis doar cititorilor invitaţi?! hmmm…

  7. Liz says:

    … si-apoi am inteles de ce… si habar nu ai cat te inteleg… si habar nu ai cat as vrea sa nu inteleg…

  8. Monica says:

    De care ceai? :)

  9. Inache says:

    N-am comentat niciodată pe blogul tău, Liz, deși te citesc de mult… Azi am simțit ca tre' s-o fac… Să-ți spun că scrii foarte frumos, că te citesc cu multă plăcere și ca să-ți trimit un :) poate dispar mai repede norii aia nesuferiți…:)
    >:D<

  10. Liz says:

    Monica, ceai de iasomie… parfumat…
    Inache, multumesc frumos… noi ne-am vazut la targuri… poate ne mai vedem si bem un ceai la urmatorul targ…

  11. Inache says:

    Sigur, cu mare plăcere! :)

  12. Richie says:

    E asa bine sa oftezi dupa o lectura dinasta… Al naibii de reconfortant. E ca un nou inceput.

  13. Monica says:

    WOW! De iasomie e ceaiul meu preferat! Il beau la restaurantul chinezesc de la papadie, de ani buni. E prea mare coincidenta ca sa nu punem in practica… :)

  14. Liz says:

    Coincidenta e ca eu locuiesc la 2 minute de respectivul restaurant… :)

  15. Monica says:

    :))) Hai, ca asta-i buna! :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

17 − 1 =