Lumea se plânge de insomnie. Cică de la luna plină. Suntem răzbunaţi în noaptea asta. Nopţile astea albe mi-au plăcut. Cumva odihnitoare. Am stat ascunsă şi gânditoare. Am stat departe. Deoparte. Mi-e dor să scriu din dragoste, de dragoste.
În rest doar lucruri şi-ntâmplări ce-ncearcă să facă sens. În lumea pantalonasilor cu zâmbete creepy se organizează câte un steakout once in a while. Bad timing. Azi tu stăteai la geamul ospiciului, în lumină, făcând cu mâna. Nu se prea vede până la terasele din centru.
Ştiţi uşile glisante automate din sticlă? Şi oamenii ce încearcă să treacă prin ele absorbiţi de gânduri? Boing, un pas în spate şi o scuturare de cap. Eu am fost un astfel de om azi.
Red moon, o îmbrăţişare şi un plan.
Îmi cer scuze că nu răspund tuturor comentariilor. Nu e din lipsă de timp sau dezinteres. E pentru că în momentul ăla răspunsul spontan nu mi se pare atât de frumos pe cât merită comentariul citit şi îl amân crezând că mai târziu îl voi gândi mai plăcut. Şi-apoi timpul trece. Şi dedicaţii muzicale rămân fără mulţumesc sau complimente fără zâmbet de răspuns. Dar eu le simt. Şi comentariile frumoase şi răspunsurile toate.
Şi de pe Stumble mi-a plăcut asta:
For your convenience, ladies, my heart comes pre-broken. It’s a real timesaver!
Si mie imi place sa imi petrec noptile simtind mireasma teiului, e genial parfumul ala:::…;)
noptile de vara sunt cele mai frumoase…
:)) Mi-ai amintit de o gluma geniala a lui George Carlin referitoare la prefixul asta "pre", dar ma tem ca n-o pot spune aici :))