Movie time

M-am îngropat în filme. Fără păreri. Nu m-a marcat niciunul. Le-am văzut. Mă bucur că le-am văzut. Mă doare capul de la atâtea idei. Black Swan. A Single Man. Casino Jack. Never Let Me Go. The Social Network. Heartless. You Will Meet a Tall Dark Stranger. Love And Other Drugs. The Town.
Un analgezic. Am nevoie de tine. Nu mai pleca atât de departe şi pentru aşa mult timp.

Unde citeşti?

(foto)
Deşi lectura noi toţi o trecem la activităţile destresante, la timpul liber, la plăceri, în fiecare dintre noi a născut şi format un ritual aparte ce cuprinde un singur element definitoriu şi important (locul) şi-o groază de alte obiceiuri dulci adiacente care depind de fiecare dintre noi dar care să ne permită să ajungem la inima textului din faţa noastră, să savurăm frază după frază. Dacă citim acasă ne pregătim o sursă de lumină neobositoare, o cană mare de lapte cald cu miere de albine şi-o farfurioară cu biscuiţi crocanţi, o pisică adormită şi un fotoliu confortabil. Dacă citim în oraş alegem o cafenea nu foarte zgomotoasă cu lumina intimă dar destul de puternică să-ţi permită răsfoirea romanului preferat, o cafea caldă şi câteva ore ale noastre. Sau poate o ceainărie cu băncuţe comode şi ferestre mari ce-ţi dau lumină naturală, un ceai aromat şi-o atmosferă în care te poţi izola în cartea ta. Şi exemple sunt multe care îşi schimbă culoarea de la un anotimp la altul, decorul, băutura din faţa ta sau chiar genul cărţii pe care o citeşti.
Salut şi susţin cu drag iniţiativa Bookblog fiind proaspăt întoarsă de la un schimb de cărţi(o altă iniţiativă Bookblog), şi anume de a aduna la un loc recomandările celor mai bune locuri de citit din fiecare oraş şi de a forma un ghid naţional. Un ghid pe care sunt convinsă că l-ar răsfoi cu plăcere pasionaţii de lectură. Cum anotimpul cald a trecut şi bancutele din Grădina Publică din Galaţi care m-au primit până acum cu o carte în mână sau poienile ascunse din Grădina Botanică şi treptele de pe faleza Dunării sunt prea răcoroase şi neprimitoare acum, eu caut un loc relaxant şi frumos în Galaţi unde să pot citi cartea din geantă.
Am răsfoit cărţi pe canapelele rotunde din Geenie Cafe, am citit dimineaţa la cafeaua servită în 365 capitolul neterminat cu o seară în urmă, am citit în aşteptare în Mond’art şi am răsfoit cartea primită cadou pe canapeaua din colţ de pe terasa cafenelei Retro. Şi am citit si in sălile Bibliotecii V.A. Urechia din Galaţi.
Sunt convinsă că şi voi ştiţi locuri numai bune de citit în Galaţi, încercate şi verificate de voi. Împărtăşiţi-le cu toată lumea. Veţi primi la schimb sugestiile altora şi recomandarea unui loc care poate deveni preferatul vostru pentru lectură. Şi nu numai atât. Din partea Bookblog una dintre recomandări, prin tragere la sorţi primeşte un voucher, în valoare de 50 RON, pe care îl puteţi folosi în ceainăriile care susţin această iniţiativă, în Galaţi fiind Geenie Cafe.
Ce locuri din Galaţi recomanzi pentru citit?

Muzici amestecate.

 Melodia Oltencii Empyrium – Many moons ago mi-a sunat a Dina, melodia Dinei Virus – As virulent as you a Olteanca, melodia Pisicii Blackfield – End of the world mi-a dat obsesie şi mi-a mângâiat îndelung auzul şi melodia de la un fotograf vânzător de panglici Blood of The Black Owl – He who walked away from the fire & laughed as he bled  mi-a sunat ca o dezmierdare de bărbat frumos, câteodată dureroasă şi neagră, câteodată caldă. Deci exact cum ar fi trebuit fiecare.
  Prosthetics – Slipknot de la Alex şi Serj – Saving us de la Cami erau în best of deci m-au nimerit. La fel şi S cu Helloween – In the middle of a heartbeat şi Audioslave care erau în topul preferinţelor mele. Elena m-a făcut să ascult The xx continuu o duminică dupamiaza. Mi-am amintit de Oasis cu Stop crying your heart out de la 5zambete şi mi-a plăcut. Apoi am intrat în stare de reverie cu melodia de la ely Freshlyground- I’d like şi am continuat să visez adânc pe New order – Elegia de la raw care te cam bagă în transă şi îţi doreşti repeat. Lord D’If mi-a recomandat ceva frumos şi ascultat de mine anterior. Mat Kearney Breathe în Breathe out.  Moale şi relaxant. Am continuat aşa cu Nerina Pallot – “Learning to breathe” de la Andreea. EratoSeanna mi-a recomandat o melodie precum e ea. Clasic. Vermillion m-a nimerit cu mult folk. Am dansat prin casă pe fleetwood mac – everywhere de la ruxi. Codeine Velvet club – Vanity kills de la richie care punctează cu melodia asta mi-a dat aceiaşi stare ca Alexandrina Hristov ” La femme qui t’aime” de la Docica. Stare de fredonat uşor, în umbră, cu un pahar cu picior, jumătate plin cu vin roşu, în mână. keltoighost mi-a amitit de primul an de facultate când ascultam Lacrimosa şi ar trebui să încep să ascult din nou. Obsesie. Mulţumesc. Cip a fost primul cu un telefon înainte de concert The Moood să-mi recomande Sin de la ei. Şi  Puf mi-a dat o nouă obsesie cu Rules of evidence de la Stone Sour. Brăţări şi semne de carte pentru voi. Vi le pregătesc şi cumva am să fac să ajungă la fiecare.

Al patru sutelea cu dragoste şi muzică

      Ronţăi încet minirondele coapte. Muncesc. Femei frumoase cu panglici mov şi accente pisicoase sau pisicite mă fac să îmi doresc dezertarea. Am sărutat şi îmbrăţişat un număr record de femei, azi. 
      Oamenii răi care au încercat diverse răutăţi asupra-mi în trecut, oare nu se întreabă de ce pe ei nu-i mai iubeşte nimeni şi pe mine aceiaşi mă, încă, iubesc? Poate chiar mai tare? Poate chiar mai mulţi? 
      Un om şi-un zâmbet doar pentru mine. Un om şi-un zâmbet doar pentru cine? Un discurs privind fix în ochii celui pe care îl iubesc n-ar fi complicat şi alambicat ci tremurat şi uşurat: ‘Da! Te iubesc.’ar suna. Ca să nu existe nici o îndoială. Şi încă o dată: Te iubesc mult. Şi ştiu sigur că oricare i-ar fi sentimentele i-ar sclipi ochii: M-am îndrăgostit de tine din primul moment de când te-am văzut. Te iubesc! Clişeu. Sincer. Scuze precum că, mai bine negi, sau nici tu n-ai ştiut că iubeşti nu există. 
     Eu când iubesc îmi vine să ţip în gura mare! Şi să arăt cu degetul pe cine. Dar asta sunt doar eu. Şi că recunoaştem sau nu, dragostea e frumoasă tare. Aşa ca Dina azi. Cu tot cu a ei Olteancă.
    Am nevoie de muzică. Am o nevoie disperată de muzică. Recomandaţi-mi vă rog muzică, pe bucăţi. Melodii orgasmice. Şi-mi fac un playlist. Că intraţi des la mine şi mă citiţi sau doar aţi nimerit azi din greşeală, lăsaţi o melodie pentru mine. Promit să vă împletesc brăţări de aţă pe/pentru fiecare melodie ce mi se potriveşte şi lipeşte de suflet.

Aggravated, complicated, someone say it!

     You hold me inside your iris like a terminal stain on life and condescend to my primal brain, you twist me around like a knife. Can’t begin to explain the feelings I have restrained. Don’t ask me how I am because you’re too busy planning your epitaph! You keep me hidden behind a curtain, an audible human display. You feed me orchids to give me courage and keep me in line with disdain. I have nothing left for you… you left me with nothing. I live at arm’s length and die a little, between your constants by day I want my soul back before it’s over, I can’t even wish you away…
     Aggravated, complicated, someone say it
     God, I never learn:  I NEVER LEARN!!
     Vreau să ascult Stone Sour live la Romexpo şi am o vagă bănuiala că nici nu vor veni. Şi-apoi mă ruinez cu un bilet. Sponsorizare, anyone?
      Ieri mi-am dat seama că unii pot fi penibili şi în lipsă. E un record pe care îl bat ei de ceva timp.
 what’choo want from me?  I don’t even know I got a damn diease but I KNOW YOU WANNA KILL ME!
     Când ascult muzică dură e clar că starea mea e moale şi alintată. Când sunt agitată, surmenată şi obosită ascult bucăţi lente şi calme. Un azi moale şi alintat, deci, inourat şi care îmbie la lene. E sfârşit de săptămână.
     Zilele astea au consistenţa volanelor de dantelă, culoarea satinata a toaletelor de seară, veselia unui balon cu heliu în formă de suzetă, zgomotul bătăilor de gene încărcate de rimel negru şi ritmul romanţelor vechi. Între timp eu ascult la maxim un Corey Taylor prea dur pentru zilele astea dar destul de frumos ca să merite.
     Port jeanşi de la Ale. Cred că face voodoo prin ei. Mă comport ciudat de când i-am îmbrăcat. Cred că mă controlează.  Îi ador, mă ador în ei. E de rău!

"Suntem molecule de drum"

Zi calmă cu ceşti mari de cafea fierbinte. Mă oxigenez cu fraze scurte şi mă foiesc leneş în alungarea plictiselii. 
 Aforismul sănătos înseamnă maximum de gând în minimum de cuvinte.  
Chef pe Titanic  Vasile Ghica
 “… Alergăm după propria noastră definiţie. Eu caut cărarea care nu se va sfârşi odată cu mine. 
 Să ne menţinem în devenire!
 Artistul are o curiozitate de copil rămas singur acasă. Şi nu-i aşa? Ne incită terbil uşile pe care scrie “accesul interzis”.
 Câteodată caut plin de curiozitate jurnalul de bord al oglinzii mele şi apoi sper să am o relaţie decentă cu timpul.
 Scriu pentru a-mi achita o infimă parte din datoriile uriaşe faţă de cărţile pe care le-am citit, scriu ca să-l găsesc pe cel ascuns în mine. Aş vrea să pot scrie cu voluptatea cu care citesc.
 Studiază oamenii, nu-i frunzări!
 Unii nu rămân din dragoste decât cu transpiraţia
 Nu vreau să am dreptate împotriva iubirii. Iubirea este o chestiune de explozie, nu de antrenament. De regulă în iubire te atinge un glonţ rătăcit.
 S-a degradat iubirea, apoi lumea? Ori invers?
 Măcar o pisică să aibă nevoie de tine…”

Musical Mood

Am vrut alta muzica si am inceput sa rascolesc.
Via “muzica proasta“, muzical mood:

Asculta mai multe audio Muzica
Copy paste si fraza introductiva, tot de la “muzica proasta“:
Cum dracu’ te poti numi Black Rebel Motorcycle Club si sa le canti oamenilor despre dragoste? Uite asa:

Via Ifeelsodifferent:

Asculta mai multe audio Muzica
Via Quelqu’un  o melodie pe care am ascultat-o demult de la Cip si mi-am reamintit-o acum:                      
 
Asculta mai multe audio Muzica
Via November Charm cea mai faina si bizara stare:

Via  A Not So Spotless Mind:

Asculta mai multe audio Muzica

The true story of my fictive girlfriend

There’s the scent of a hitchiker love in the room,
you might try to guess it but it’s part of tune,
the disappointment thought does not apeal to you,
the way you crawl undress could make him think it’s true
and they’ve set up their traps, I gave you one good hint,
but you just love the taste of smoke and peppermint
I’m thinking more and more I should’ve told you less,
soon you will want his hand but underneath your dress
I’m no fortuneteller, I can’t see the past
I just want a word and you are leaving fast,
thought the scent of a stranger won’t attract you yet
but you saw yourself already in his bed
the beat of the greyscale shots of the faces
is pulling your heart out through ten different places,
too much wasted beer and your look became pale
to his sharp glassy eyes and he just wants to nail
one more chick that’s willing to take her clothes off,
make her scream, tear her down, thought you’d be on top,
it’s the lie in the lights that is blinding us,
promise made, promise kept and you’re totally lost

Plecaciuni Cosmin pentru voce si musical mood. The Benchmen recomand.

I’m like fly paper for the emotionally disturbed

…if you’re reading this, it means I actually worked up the courage to mail it. So, good for me.  This is the hardest thing I’ve ever had to write. There’s no easy way to say this, so I’ll just say it. I met you. It was an accident. I wasn’t looking for it. I wasn’t on the make. It was a perfect storm. You said one thing. I said another. Next thing I knew, I wanted to spend the rest of my life in the middle of that conversation. Now there’s this feeling in my gut. You might be the one. You’re completely nuts… in a way that makes me smile — highly neurotic. A great deal of maintenance required. That’s the good news. The bad is that I don’t know how to be with you right now. And it scares the shit out of me. Because if I’m not with you right now, I have this feeling we’ll get lost out there. It’s a big, bad world full of twists and turns, and people have a way of blinking and missing the moment… the moment that could’ve changed everything. I don’t know what’s going on with us, and I can’t tell you why you should waste a leap of faith on the likes of me… but, damn, you smell good — like home. And you make excellent coffee. That’s got to count for something, right?
Unfaithfully yours…

(hank moody)
Liz