Cum m-ai vindecat și salvat, la schimb

Pe mine toamna asta m-a luat prin surprindere. Am fost plecată la munte și nu mi-am dat seama că de la munte m-am întors cu tot cu norii și cu temperatura de toamnă. În doar o zi aerul condiționat a fost uitat iar geamul nu poate sta toată noaptea deschis că e prea răcoare în cameră. Azi noapte căutam înfrigurată pilota pe sub canapea.
Refuz, de obicei, să mă gândesc că vara a trecut până nu se termină august și până nu mă trezesc din mahmureala de după ziua mea. Mna, anul ăsta a venit mai devreme cu tot cu o răceală triplă, empatică și caraghioasă. Dacă insistă să rămână pe poziții până vineri seară apăi în premieră de ziua mea am să fierb țuică ca să o alung. Cine a mai pomenit de țuică fiartă în august?

În rest, numai de bine. Prieteni care traversează mări și țări vin să mă strângă în brațe. Alții mi se lipesc de suflet de tot.

Eu tac, zâmbesc și mă îmbrac puțin mai gros. Tușesc. Beau coldrexuri și gust un pic de whisky. Te-aștept s-apari și nu mai cred c-o să.

Toamna asta mă desprinde bizar de Galați. E toamna perfectă. Iubesc bărbați frumoși cu zâmbete naive dar mângâieri nerușinate. Iubesc doar femei care nu mă invidiază. Te-aștept doar pe tine să mă întregești. Doar. Toamna. Asta. Departe și pentru totdeauna.

For anything else I will plead temporary insanity. Și-ncerc să-mi amintesc cum se simte mâna mea în mâna ta.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 × 4 =