Awwww yeah…
Iarnă pufoasă. Bradul clipocește perfect și din când în când își cutremură globurile și foșnește scurt. Pisicile se plimbă vinovate cu fundițe roșii în dinți. Furate. Într-un colț de calorifer s-au uscat niște coji de portocală iar în ușă stă rostogolită o clementină. Furată. Cafea fierbinte și stare moale. Ninge des a iarnă perfectă. Continue reading
Secrets suck
The next worst thing after lies and betrayals. Or the sure path leading to them.
Onestitate ocolită, aer superior cu un secret în pungă, amănunte și detalii, necomunicare. În altă parte doar frică și figuri. Fug dintr-o parte, ridic din umeri scârbită în partea cealaltă și mă refugiez în ceva și mai rău, și mai stricat, bolnav și murdar. Toată lumea presupune și acționează pe presupuneri. Toată lumea se ferește și calcă în picioare relații, iubiri și prietenii doar din precauție. Alții din invidie. Gelozie. Instinctele eșuează. Continue reading
Good morning, Winter!
Mă refac prea lent dintr-o boală infectă. Din care mi s-a zis că nu o să mă refac. Yeah.
Mi-am ales ziua asta să îmi revin, mi-am ales dimineața asta să deschid ochii ușor și să trag aer în piept, să-mi dau seama unde sunt și să zâmbesc. Mi-e bine. Au trecut zile de febră, zile de dureri, zile cu frică de operații și zile cu scârbă față de sistemul nostru sanitar. M-am îngropat în eucalipt și hrean, în tinctură de propolis și cartofi rași cu spirt, în bitter suedez și alifie de gălbenele. M-am refăcut cu pomelo, perle de brânză cu smântână și pudding de ciocolată. Cu ceai cald, covrigi de Buzău și covrigei vanilați.
Azi m-am trezit și primul gând a fost: cafea. Mi-am dat seama că sunt bine. N-am mai băut cafea de 6 zile. N-am trăit 6 zile.
So, picture this:
Zâmbesc tâmp la fereastră. Pentru că stau la mansardă, am țurțuri la streașină. Încep să simt cum mirosul de cafea înlocuiește orice alt iz de medicament și mentol din casă. Ascult Iowa pentru că melodia asta mă face să mă îndrăgostesc de tine. De fiecare dată și continuu.
Azi e o zi bună de răscolit în pod după podoabe de brad și căciuli cu urechi. Azi e ziua când a venit iarna peste mine, cu tot cu zăpadă, Crăciun, cadouri, revelion, oameni de zăpadă, bulgareala și mirosul tău. Cu amintirea fiecărei ierni trecute în care m-ai iubit pe Iowa. Și a fiecărei ierni trecute în care te-am părăsit.
Relax it’s over, you belong to me
I can tear you apart… I can recombine you…
It usually depends on where you start
Anul trecut, decembrie m-a prins departe de Galați. Anul ăsta m-a strâns cumva în brațe și nu m-a lăsat să plec.
When you’re safe at home you wish you were having an adventure; when you’re having an adventure you wish you were safe at home.
Mi-e ciudă Continue reading
We live in a world of unused and misapplied knowledge and skill
I don’t just say shit. I mean, I do talk a lot of shit, but I generally mean what I say and I say what I mean.
M-am trezit după ce am dormit o lună cu tine. O comă fericită stând îngropată în umărul tău drept.
Dimineața asta mă amețește cu ceață și promisiuni discrete de odihnă, cu realități crude și zâmbete faine. Îmi aduc încet încet aminte că am cei mai faini prieteni. Cu măști de castravete sau cu pantofi roșii de lac, cu zâmbete cretine și tuse neîntreruptă și îngrijorătoare în telefon, cu ochelari pentru lumină artificială sau ticuri de a-și descărca blițuri în ochi, cu dreduri lungi și blonde sau cu părul scurt dar exagerat de feminin, cu orașe de poveste, țări de poveste sau din același cartier cu mine. Mna. Și toți cresc pești sau pisici, tarantule sau șerpi, câini, oameni sau broaște țestoase. Și toți ascultă cu pasiune muzică, fac muzică, iubesc arta, fac artă, cântă, dansează, desenează, scriu, citesc și-apoi scriu din nou, fotografiază, inventează și creează. Toți sună a mulți. Nu-s. Îs puțini și perfecți. Și nu înțeleg de ce ar trebui să-mi cer scuze că i-am întâlnit, cunoscut și iubit. Nu știu de ce ar trebui să fiu vinovată că ei rămân pentru totdeauna lângă mine sau poate să-mi cer scuze că mă plac..?!
Eh. Drame ieftine. Dau dependență. O zic de la început. Fără explicație. Nici n-am. Mie un singur om mi-a dat dependență până acum. Și dacă dau măcar jumătate din sentimentul asta în alți oameni atunci vorbim de prietenii frumoase.
Filosofie de covor pufos, cafeneaua artiștilor și cea mai faină și moale companie, orașul ud dintr-o mașină mergând cu spatele în intersecție, cea mai mare nevoie de tine acum și aici, vin fiert cu prea multă portocală, pomelo pentru prima oară și o competiție cu mine, pierdută din start și iscată din senin. Prea multe plusuri și un singur minus. Doar pentru că eu le gândesc prea roz.
Când dau ceva, poți să refuzi categoric. Dar dacă ai primit, enjoy it and return the favor. It’s that simple.
Sometimes, a morning of awkwardness is far better than a night of loneliness
Mă prostesc cu fiecare zi în care nu te ating. Mă opresc și dau înapoi. Râd amar la gelozii bizare. Și greșite.
Oameni frumoși ce levitează în zâmbete, trenuri și ferestre video de chat. Oameni ce-aruncă în alți oameni cu pasiuni, dorințe sau doruri. Și-apoi oameni ce se aricesc. Atunci eu fac un pas în spate și-mi continui viața, dragostea și joaca. Acum, mâine sau în final, eu câștig.
Dorul mă prostește. Pariu că atunci când vei intra pe ușă nu va fi nimic din filmele americane?! Nu-ți voi sări în gât și nu mă vei învârti sweet. Nu vei da drumul la geanta din mână doar că să te îngropi într-o îmbrățișare. Probabil voi tremura tare și voi uita cât de bine te cunosc. Vei zâmbi obosit și fericit că în sfârșit îți odihnești privirea pe mine. Îmi va bate prea tare inima și-o să mă bâlbâi tare pentru că o să vreau să-ți zic multe, toate deodată. O să îți ronțăi șuvițe de păr și o să te mușc de față și de mâini. O să te pup în ureche și o să te ciupesc dureros încercând să te gâdil. O să mă foiesc în urma ta și o să te fac să te împiedici. Cretin și awkward.
Până atunci răscolesc orașul, beau ceaiuri, coc bezele. Un om a părăsit orașul pentru câteva zile, altul s-a întors dintr-o călătorie de câteva zile. Oricum e perioada întoarcerilor. Abia aștept Crăciunul dar nu reușesc să întru în atmosferă. Lumea se plânge că aude colinde și vede ornamente. Mi se pare atât de departe Crăciunul și nu știu ce să fac să îl aduc mai repede și mai aproape. Nu-l simt încă aici.
Sometimes loneliness is what we need. Sometimes loneliness is what we deserve.
Blurry vision
I’m really trying to be fabulous today, but I was so fucking fabulous last night. I’m exhausted.
Was I tired, intoxicated, or in love? Or was I sober, asleep, and alone?
După ce vorbești prea mult, îți pare rău. Simți că ai dat prea mult din tine. Nu prea știi bine cui. Nu prea știi dacă merită sau dacă o să aibă grijă de bucățile din tine. Ți-e ciudă și simți că ai pierdut ceva.
Recompensa e atunci când, la următoarea revedere îți regăsești bucățile din tine în ochii, zâmbetul și starea celuilalt. Răsufli ușurat. A meritat. Ai fost în siguranță. Dar riscul lasă urme. Supradoză de oameni noi.
I have too many friends and I can’t make any new ones until the old ones start dying or something.
Vărs cafea pe mine, îmi alunecă și scurge pe obraji, îmi picură pe bluză. Câteodată jeanșii negri plini de scame te fac să zâmbești, câteodată ocolești trepiede imaginare prin casă, câteodată reiei conversațiile și-ți dai seama că poate ai fi spus altceva sau n-ai fi spus nimic, câteodată ești doar obosit. Oboseală faină. Ceață de primăvară într-o dimineață de iarnă.
Mi-e dor de tine. În tine mă odihnesc. În tine știu exact cine sunt. În tine sunt întotdeauna în siguranță. Fiecare oră de nesomn îți este dedicată. Îmi place să cred că și fiecare oră de somn/vis.
No one looks back on their life and remembers the nights they had plenty of sleep.
“Lizu, te bate tehnologia…”
Despite all evidence to the contrary, I am not crazy
Mă concentrez din ce în ce mai greu. Mă pierd des și uit tot. Mă impresionează rar cineva și mă îndrăgostesc și mai rar. Mă scârbesc eu pe mine cu un aer superior și prea multă siguranță. Aiurea. Pe dinăuntru tremur îmbrăcată subțire, în ploaie rece.
Să ies la o distracție? Să nu ies?
Hm.
Am prea multă băutură, prea multe nuci și prea puțin timp. Continue reading
If you love your books, let them go!
Nu știu de unde să încep să vă povestesc cum a fost sâmbătă la Schimb de cărți. O să-i dau număr. Nou nouț. Și o să fie SDC #2, chiar dacă s-au mai organizat vreo 20 înainte de acesta. Acum le organizăm proaspete. Urmează în decembrie SDC#3.
A ieșit exact cum trebuia să iasă. Adi a ales locația. Casa Gustului e o ceainărie care arată exraordinar de frumos, e pe strada Arieșului unde am făcut eu școala generală deci mi-e dragă și zona, e aerisită, cu tavan înalt, tablouri frumoase și ceaiuri geniale.
Vă mulțumesc mult celor care ați venit (sper să nu uit pe nimeni): Adi – pentru că organizează, le gândește bine, se ține de cuvânt și e un tip super fain, Elena – pentru că mi-a predat efectiv ștafeta în organizare, Adi – pentru că nu-mi imaginez socializare, discuții sau dezbateri fără el, Andreea și Andrei – de mult n-am mai cunoscut niște oameni atât de frumoși și calzi, George – pentru că vine de la Brăila pentru a participa, Ana – pentru că de obicei apare unde au loc evenimente frumoase, și a apărut și aici :), Andreea – pentru că înfrumusețează întotdeauna un colț de eveniment organizat de mine, Oana – pentru hohotele colorate de râs de sâmbătă și pentru prezență, discuții și susținere, Adina – pentru că a venit, a adus cărți bune, ne-a zâmbit, ne-a povestit și recomandat (La mulți ani!! Azi e ziua ei!), Aida – pentru prezență și existență, Pavel – cel mai tânăr cititor, activ în discuții, zâmbitor și foarte atașat evenimentului și Dragoș – care ne-a făcut poze din toate unghiurile posibile, ne-a amintit de viniluri și ne-a zâmbit fermecător.
Random s-au mai întâmplat: ceaiuri cu whiskey, torturi cu ciocolată, semne de carte personalizate cu SDC Galați, cafele servite cu tot fastul, sticle de vin clătinate, perii cu mecanism pentru periat pisici, cuiere mișcătoare, recomandări de cărți, strângeri de semnături Greenpeace, discuții despre religie, cărți povestite, spoilere, Adi – preotul, comparații de obiective de la aparatele foto, glume, hohote de râs, păreri și prietenii.
Schimb de cărți este o inițiativă Bookblog. Weekendul acesta care a trecut, evenimentul a avut loc în mai multe orașe. La fel ne vom sincroniza și la următoarele. Adi îl organizează în proporție de 90%. Eu doar apar și mă laud că îl organizez eu. :) hehehe knowing/meeting the right people… what a life…
Shopping online
Mare invenție. Eu sunt comodă și mai ales toamna spre iarnă, când plimbările la aer sunt mai rare dar nevoia (feminină) de shopping e la fel de mare, vizitez și cumpăr din câteva clickuri tot ce am sau n-am nevoie, ce-mi place sau ce-aș face cadou, de pe net. Din fotoliul meu, de unde e cald, îs pisici și miroase a portocale, umplu coș de cumpărături după coș și-mi aștept cu emoție cutiile cu produse.
Vând mult online (handmade), cumpăr online de toate, am homebank pe card, am paypal și mai am și avantajul că sunt foarte norocoasă la cumpărături. Chiar și fizic din magazin sau comandat dintr-un magazin online, de obicei primul produs probat/clickuit, e cel cumpărat și-apoi purtat. Chiar dacă sunt accesorii sau încălțăminte, poșete sau haine femei, eșarfe sau birotică, gadgeturi de tot felul, mi le cumpăr online.
Ca orice online shopaholic, îmi plac magazinele care funcționează bine, cu poze clare și din multe unghiuri, cu descrierea cu detalii a produsului, cu mărimi în toate sistemele posibile, cu sfaturi de asortat, cu interfață friendly și care funcționează până la ultimul click dat care să finalizeze plata. Devin repede fidelă magazinelor de unde confirmarea comenzii vine repede, comanda e livrată fără probleme și bineînteles are produse pe gustul meu.
Mi-a fost recomandat Style/7, magazin online de haine pentru femei. Am luat fiecare hăinuță în parte și am studiat-o, m-am uitat, m-am imaginat în ea, mi-am pus în bookmark câteva tricouri care mi-au plăcut, am suspinat la fuste frumoase cu gândul la anotimpul cald următor și am plasat sigur în coș o cămașă în carouri mov. Mi-a plăcut. E luminos, fotografiile centrează haina nu eventual femeia fatală seminuda trăgând de cămașă în toate direcțiile cât să nu văd exact linia penselor și forma gulerului. Pentru poze artistice sunt cu totul alte site-uri. Pentru magazin vreau poze care să-mi arate produsul cât mai clar, din față, din spate și dintr-o parte. Prețul să-l văd, nu să-l caut în disperare pe pagină și butonul de adaugă în coș să-mi fie la îndemână. Și cam așa e în acest magazin.
Sunt lunile cele mai pline de cumpărături, de reduceri și de liste de bifat. Spor la adăugat în coș.
*adv